Numărul vinovaților care au aruncat pe fereastră un miliard de euro

Numărul celor care au știut cu precizie că aruncăm pe fereastră un miliard de euro pentru vaccinuri anti-Covid, care nu puteau fi utilizate, este până una alta necunoscut, dar cu siguranță este mult mai mare decât al celor trei foști demnitari ai statului aflați în prezent sub ancheta DNA.

Ceea ce înseamnă că fie asistăm doar la debutul unei mari anchete, o anchetă așa cum nu s-a mai văzut în România, fie că, în ceea ce-i privește pe ceilalți responsabili, cazul va fi înmormântat. Mușamalizat. Așa cum s-a mai văzut în România.

Statistica ne spune cu exactitate care era numărul persoanelor care ar fi putut fi vaccinate. Totalul pentru România s-a ridicat la 10,7 milioane de persoane.

La data la care am încheiat contractul fraudulos și am acceptat achizițiile de vaccinuri, nu se vorbea încă despre a treia doză. Dar și dacă s-ar fi vorbit, era suficient pentru orice om de decizie sau care a influențat decizia să înmulțească cifra de 10,7 milioane cu maximum trei.

Și astfel am fi achiziționat în orice caz sub 50 de milioane de doze. Numai că, în realitate, țineți-vă bine, am achiziționat 90 de milioane de vaccinuri pe bani grei și încă mai avem de plătit 2,5 miliarde de lei.

De fapt, procurorii susțin că cei anchetați se fac responsabili pentru o achiziție de patru ori mai mare decât era necesar. Vaccinurile suplimentare au presupus firește alte costuri legate de păstrarea și apoi de distrugerea lor.

Într-o perioadă de mare criză, cetățenii României au fost în mod sever păgubiți.

Se pune firește întrebarea cine a avut de câștigat din toată această afacere. Cu certitudine, producătorii de vaccinuri. Și există indicii temeinice că au mai avut de câștigat intermediarii.

Cum ar fi de exemplu soțul Ursulei von der Leyen, care fusese consultant al unui mare concern farmaceutic producător de vaccinuri. Poate chiar și Ursula von der Leyen s-a înfruptat în mod indirect din pradă.

Nimeni nu a forțat Guvernul României să accepte asemenea cantități de vaccinuri. Ne-am oferit pur și simplu în mod voluntar. Și, în consecință, suntem buni de plată.

Dacă vă puteți imagina, încă ne aflăm sub incidența acestor contracte de achiziție. Și încă avem în depozite vaccinuri al căror număr ministrul Rafila nu-l cunoaște.

Dar să stăm strâmb și să judecăm drept.

Nu doar un fost premier și doi foști miniștri ai Sănătății aveau obligația să calculeze corect numărul de doze necesare pentru România. Au fost mulți alții.

Amintiți-vă de colonelul Valeriu Gheorghiță, azi general și directorul spitalului SRI. Amintiți-vă cum insista în calitatea lui de responsabil cu strategia de vaccinare ca România să achiziționeze cât mai repede și în număr cât mai mare respectivele doze și ca toți românii, cu mic cu mare, să meargă la înțepat.

El nu avea cum să nu cunoască numerele exacte la care am făcut referire mai sus.

Amintiți-vă de Raed Arafat, care ne-a amenințat pur și simplu cu închisoarea dacă nu ne vaccinăm, întrucât, vezi Doamne, în acest fel îi puneam în pericol pe ceilalți.

Amintiți-vă de membrii, care și astăzi sunt secreți, ai faimoasei comisii care se ocupa de strategia de vaccinare.

Și amintiți-vă desigur de președintele României, Klaus Iohannis, de insistențele acestuia și nu uitați faptul că în toți acești ani el a condus Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în condițiile în care pandemia devenise un pericol de siguranță națională.

Acestora când le vine rândul?

Sorin Roșca STĂNESCU