Noua rotativă, un secret bine protejat

Spre deosebire de alți analiști care, din altruism sau în mod interesat, acordă șanse unui număr mai mare de competitori de a ajunge în turul doi al prezidențialelor, eu unul, calculând la rece, afirm că, dacă nu se face vreo gaură în cer, în finală se vor afla Nicu și Marcel.

Iar acest prim deznodământ este cum nu se poate mai convenabil pentru amândoi. Dacă au pus la cale în mare taină noua rotativă, așa cum cred eu, atunci  niciunul nu are nimic de pierdut, indiferent care va fi rezultatul final.

Dacă Nicu și Marcel s-au înțeles pentru o nouă rotativă, pentru resuscitarea struțo-cămilei PSD-PNL, pentru ca după alegeri unul să meargă la Cotroceni și celălalt la Palatul Victoria, atunci, cum este și firesc, nu puteau încheia acest legământ decât în mare taină.

Să studiem puțin acest scenariu nu numai posibil, ci și probabil.

Șansa lui Nicolae Ciucă de a nu fi debarcat de la conducerea PNL, conform tradiției, este de a intra în turul doi, iar dacă ia bătaie în turul doi, de a fi desemnat candidat pentru poziția de premier și votat de noua majoritate parlamentară.

Iar șansa lui Marcel, Marcel Ciolacu, de a nu fi debarcat tot conform tradiției în eventualitatea în care nu reușește să câștige turul doi, este aceeași. Și anume de a fi desemnat de câștigător, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, drept candidat pentru poziția de premier al României. Și votat apoi de noua majoritate parlamentară PSD-PNL.

Este o adevărată inginerie. Care însă presupune îndeplinirea câtorva condiții.

Prima și cea mai importantă este păstrarea secretului. Căci dacă cetățenii României ar ști cu cât cinism li se pregătește de către șefii celor două partide o reeditare a coabitării PSD-PNL, în condițiile în care în 2025 și 2026 România va da piept cu o criză economică și socială fără precedent, i-ar trimite pe cei doi la plimbare, desigur sub aspect electoral.

Nici activul partidelor nu trebuie să fie informat, pentru că, dacă ar fi, competiția nu ar mai putea fi simulată. Tot în scopul aburirii opiniei publice, se dovedește a fi utilă sugerarea unor perspective de colaborare postelectorală între PSD și AUR pe de-o parte, eventual și UDMR, la nevoie și Șoșoacă, și, pe de altă parte, între PNL, USR și ce s-o mai găsi printre ruinele fumegânde ale partidulețelor celor care s-au perindat în trecut pe la Palatul Victoria.

Și desigur în aceste ecuații ale aburelii colective va trebui prins în mod obligatoriu și Mircea Geoană. Iată, în paranteză fie spus, un bun motiv pentru care mai muli analiști politici și mai multe case de așa-numită sondare publică sunt împinse în direcția evaluării pentru turul al doilea și a altor candidați, cu excepția celor doi, Nicu și Marcel.

O altă condiție care trebuie întrunită este ca duelul dintre Nicu și Marcel să pară cât se poate de real, dar, în același timp, să se desfășoare cu toată curtoazia, astfel încât noua logodnă dintre cei doi să fie lipsită de stridențe, să nu șocheze opinia publică și electoratul PSD și PNL.

Subtilitatea acestei combinații este ca Nicu și Marcel să-și exercite autoritatea în propriile partide, astfel încât meciul electoral dintre ele să nu degenereze. Deci toți caii nărăvași trebuie cumva struniți.

Iar cine nu este strunit va fi de bună seamă sacrificat. Aparent sacrificat. Să luăm de pildă cazul cel mai evident, al lui Rareș Bogdan. În ultima vreme, acesta se manifestă dezlănțuit împotriva PSD și, întrucât se numără printre cei mai importanți fruntași PNL, ne lasă să presupunem că aceasta este și poziția reală a generalului cu patru stele Nicolae Ciucă.

De fapt, Rareș Bogdan este pur și simplu lăsat să zburde, iar în final va fi lăsat în ofsaid. Ceea ce va fi convenabil pentru toată lumea.

Struțo-cămila PSD-PNL se va răcori, executând aparent câteva capete mai înfierbântate, iar acești jucători care au fost lăsați să derapeze în campanie, vor fi pentru o vreme îndepărtați din epicentrul celor două partide, dar în niciun caz nu vor fi trași pe linie moartă.

Rămânând la același exemplu, să consemnăm un fapt de domeniul evidenței: Rareș Bogdan își va păstra bine-merci, până una alta, un statut de invidiat în Parlamentul European. Rămâne, cum s-ar zice în popor, cu sacii în căruță.

Sorin ROȘCA STĂNESCU

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.