Joi, 23 martie 2018, Cercul Militar Lugoj a fost luat cu asalt de un desant de apicultori aparţinând Clubului „Stuparul”, format din Irina Filip, Florin Budescu, Adrian Meci, Bujor Cimponerescu, Cristi (Cristian) Şerban, în frunte cu „comandantul” lui col. (r) Alexandru Pop, club care funcţionează în cadrul cercului mai sus-amintit. Înarmat până-n dinţi cu bogate cunoştinţe despre apicultură, desantul a cucerit o clasă de elevi de la Colegiul Tehnic Valeriu Branişte.
„Este cea de a treia activitate organizată în colaborare cu Clubul „Stuparul”, la care participă elevi de la Colegiul Tehnic Valeriu Branişte. Clasa care participă azi la activitate este clasa a IX-a G , cu profilul estetica şi igiena corpului. Două sunt motivele pentru care am ales această clasă: primul ar fi acela de a stimula şi încuraja copiii să consume miere, care este un aliment foarte sănătos, iar cel de al doilea, pentru că în viitoarea meserie se foloseşte atât mierea cât şi subpodusele sale ca: polen, ceară, propolis, lăptişor de matcă şi altele, să se familiarizeze cu ele” – ne-a declarat prof. ing. Mihaela Storcevoi, cea care însoţeşte elevii în fiecare an.
Clasa a fost împărţită pe trei grupe, fiecare grupă, prin rotaţie, trecând pe la cele trei ateliere de lucru. La primul atelier col. (r) Alexandru Pop a prezentat elevilor produse ale apicultorilor: miere de salcâm, poliforă, mană, tei, rapiţă şi alte sortimente, dar şi subproduse ca polen, propolis, lăptişor de matcă, venin de albină etc. şi le-a explicat copiilor despre cum se obţine mierea, care a fost prezentă pe tot parcursul istoriei umanităţii, ea contribuind la bunăstarea omului pentru care a reprezentat şi reprezintă un aliment foarte sănătos, dar cunoscută în egală măsura şi pentru numeroasele sale aplicaţii terapeutice. Compoziţia generală a mierii este suportul pentru o întreagă serie de acţiuni biologice între care demne de menţionat sunt:
– Nutritională: aperitivă
– Energizantă: dinamizantă
– Antioxidantă
– Antibacteriană şi antiseptică
– Digestivă (reduce aciditatea gastrică la pacienţii suferinzi de ulcer)
– Antianemică (datorată prezenţei fierului şi a vitaminelor B6 si B9)
– Behică (calmează tusea)
– Acţiunea asupra creşterii staturo-ponderale a copilului (facilitează asimilarea calciului şi a magneziului la nivelul ţesutului osos)
– Febrifugă
– Laxativă (determinată de prezenţa fructozei)
– Emolientă
– Cardio-protectoare şi de hrănire a muşchiului cardiac (datorată prezenţei vitaminelor B6 şi B9 care asigură o mai bună fluiditate sanguină), asociată cu efecte hipotensoare
– Hepatoprotectoare
– Sedativă, acţiunea cicatrizantă.
La al doilea atelier, condus de Irina Filip, elevii au avut ocazia să vadă scule folosite în activitatea de stupărit, faguri, rame de faguri, costume de protecţie (cel mai mult le-a plăcut pălăria de protecţie cu care s-au şi pozat) ş.a., iar la cel de al treilea atelier, Florin Budescu le-a prezentat vizitatorilor utilaje şi scule folosite la stoarcerea (extragerea) mierii din faguri. Pe tot parcursul acţiunii, deşi elevii sunt doar în clasa a IX-a, nu au fost deloc timizi, satisfăcându-şi curiozitatea „bombardând” pe apicultori cu întrebări. Totuşi momentul cel mai plăcut a fost atunci când s-a încheiat „tratatul de pace”, desantul oferindu-le „beligeranţilor” o repriză de degustare de polen, dar mai ales de miere. Drept despăgubire de război, fiecare participant la războiul cunoaşterii a primit câte un borcănaş cu miere şi o „porţie” de polen la caserolă.
După încheierea acţiunii, i-am solicitat părea col. (r) Alexandru Pop, preşedintele Clubului „Stuparul”. O redau mai jos:
„Este cel de al treilea an consecutiv de când desfăşurăm această acţiune având partener Colegiul Tehnic Valeriu Branişte. Sperăm ca în viitorul nu prea îndepărtat să facem o tradiţie din această întrunire anuală. În faţa fiecărei clase cu profil asemănător cu activităţile noastre care ne vizitează, le prezentăm produsele noastre precum şi probleme legate de apicultură şi nu în ultimul rând, le oferim să deguste din produsele apicole cu scopul de a le inocula dragostea pentru de acestă îndeletnicire străveche. Avem încredere că dacă dintr-o clasă doi sau trei elevi se vor îndrepta spre practicarea apiculturii este o realizare şi un avantaj pentru ambele părţi.”
La final, l-am întrebat în glumă dacă nu are cumva un post liber de „tată de albine”, la care el mi-a răspuns: – Cu profund regret trebuie să vă dau un răspuns negativ. Momentan, schema e completă.” Ce să-i faci? Asta-i soarta mea! Să fiu o albină lucrătoare în stupul Actualităţii!
Mircea ANGHEL
P.S.
La prima acţiune de acest fel desfăşurată în anul 2016, am apreciat prezenţa la eveniment a locotenentului-colonel (la acea dată) Ioan Teca, comandantul Garnizoanei Lugoj, care a luat acţiunea în serios, înmânând tuturor elevilor o diplomă. Acum trebuie să remarc absenţa col. (de data aceasta) IoanTeca. Dacă cumva a avut o altă acţiune (poate secretă, ştiţi cum este în armată!) îmi cer scuze anticipate pentru remarca făcută.
Lasă un răspuns