Mari maeștri și prestigioase instituții academice în parteneriat cu Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Constantin-T. STAN

De-a lungul existenței sale, actuala Școală Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu”  (numită cândva, impropriu, Școala de Arte Frumoase, titulatură care se aplică instituțiilor cu profil de arte vizuale sau școlilor de meserii) a fost amfitrioana unor importante personalități culturale, dar și a unor prestigioase instituții și eclatante concerte.

În 2008, Studioul de  Concerte „Elisabeta Toth” (numele fostei directoare, o profesionistă desăvârșită, devotată cu toată ființa sa învățământului muzical) a fost înnobilat de prezența maestrului György KURTÁG, corifeul actual al muzicii europene de avangardă, probabil cel mai titrat compozitor român din toate timpurile. Maestrul sosise în orașul muzicii la invitația Primăriei, pentru a i se conferi distincția de Cetățean de Onoare al urbei natale, dăruind, cu acel prilej, iubitului său oraș, partitura uneia dintre capodoperele muzicii universale, Colindă-Baladă op. 46, opus închinat lui Felician BRÎNZEU, adoratul său profesor de limba și literatura română de la venerabilul liceu „Coriolan Brediceanu”. Cu acel prilej, au trecut pragul școlii lugojene compozitorul Adrian POP, rectorul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, și Walter KINDL, decanul Facultății de Muzică a Universității de Vest din Timișoara. Un moment istoric, consemnat, probabil, în Cartea de Aur a instituției, Lugojul aflându-se, preț de câteva zile, în ipostaza de adevărată capitală muzicală națională. Ca dar, i-a fost oferit marelui creator un concert, susținut de cei mai merituoși elevi locali, finalul transformându-se, ad-hoc, într-un adevărat masterclass, unic în analele instituției lugojene.

Anul următor, în 2009, școala de muzică lugojeană (cu un statut aparte – program de muzică integrat, aidoma liceelor vocaționale –, câștigat grație diligențelor Elisabetei TOTH) a fost onorată de prezența unor prestigioși membri ai Filialei Timiș a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România: regretatul maestru Remus GEORGESCU, acompaniat de Damian VULPE și Ovidiu GIULVEZAN, magiștri la Facultatea de Muzică timișoreană. Importantele personalități bănățene fuseseră invitate de subsemnatul pentru desfășurarea unei ședințe a Uniunii la Lugoj, prilej cu care urmau să asiste la vernisarea unei mici expoziții mineralogice, donație a mineralogului de faimă mondială Constantin GRUESCU, și la lansarea unei monografii dedicate maestrului KURTÁG. Între timp, mineralogul cărășean a trecut apele Styxului, purtat de luntrea lui Caron spre tărâmuri de vis, iluminate, poate, de irizările cristalelor cărora le-a dăruit întreaga sa viață.

La instituția vocațională lugojeană s-au desfășurat opt ediții ale Concursului Internațional de Interpretare Pianistică dedicat omagierii unui simbol al artei pedagogice și interpretative pianistice bănățene, Clara PEIA, și două ediții ale Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu”. Școala de Muzică din Lugoj a semnat, cu acel prilej, prin aportul muzicologului Mihai COSMA, reputat magistru la Universitatea Națională de Muzică din Capitală, un contract de parteneriat, unic în istoria învățământului muzical lugojean.

Un eveniment excepțional în istoria recentă a școlii vocaționale din cetatea lui Vidu l-a reprezentat prezența unei pleiade de istorici și cercetători, coordonați de profesorul Ioan David, aflați sub egida Filialei Timișoara a Academiei Române, care poposiseră la Lugoj pentru a evoca personalitatea lui Mihai Eminescu, la 150 de ani de la periplul său artistic la Lugoj ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly.

Recent, a trecut în lumea fără de dor și maestrul Remus GEORGESCU. Cu prilejul celei de-a II-a ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” (Belinț – Chizătău, 2013) au fost relevate persistenţa în timp a unui benefic ecou al creaţiei genialului Nicolae Ursu, permanenţa şi intensitatea unor reverberaţii cu uimitoare proiecţii în actualitate, concretizate în creaţia lui Remus GEORGESCU, care s-a inspirat din melopeile extrase dintr-o culegere de referinţă, Cântece şi jocuri din Valea Almăjului (Banat) (Omagiu postum lui George Enescu), în cele două suite almăjane: Mica suită de cântece şi dansuri vechi din Banat, pentru orchestră de coarde şi percuţie (1976), şi Suita concertantă, pentru flaut, oboi, clarinet, fagot şi orchestră de coarde (1983).

După două prime audiţii mondiale enesciene dirijate la Timişoara, Remus GEORGESCU (cel care a identificat şi manuscrisele celor două opusuri interpretate: La voix de la nature, în 1980, şi Suite Châtelaine, op. 17, în 1982), ca semn al aprecierii pentru devoţiunea cu care s-a dedicat promovării creaţiei enesciene, a fost distins cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1983) pentru oratoriul Ecouri, pentru solist, cor feminin, bandă magnetică şi orchestră. În 1956, la un an de la „marea trecere” a Orfeului moldav, Remus Georgescu i-a dedicat Sonata-Poem pentru vioară solo „in memoriam George Enescu”.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.