Augustin BERCEAN
Tăierea a 74 de arbori în orașul Lugoj, oraș recunoscut pentru lipsa spațiilor verzi, eu o consider ca fiind un atentat la sănătatea cetățenilor lui. Indiferent care ar fi motivația gestului. Nu credeam că, la numărul de parcuri și la halul în care arată ele, ne mai puteam permitem așa ceva. Dar uite că se poate…
Din ce în ce mai tare îmi este clar că suntem un oraș al nimănui și că oricine își pune în cap să-și bată joc de noi, este chiar invitat și ajutat să o facă! Am mai trăit traumele construirii unui pasaj de trecere la nivel cu calea ferată la Lugoj, dar nu ne-am învățat deloc minte. Se pare că mai avem nevoie de încă două (traume sau pasaje, că tot aia e…), pentru a fi siguri că orașul va fi mutilat așa cum trebuie…
Mai bine de 18 ani am îndurat o punere în aplicare a unei idei din „epoca de aur”, Pasajul de pe Buziașului. Și care a fost rezultatul? O mizerie de construcție, neîntreținută, care a dus la distrugerea arhitecturii unei întregi zone de locuit. Ce s-a vrut cu acea construcție? La finalizarea ei, sigur nimeni nu mai știa…
Și după această experiență, hopa, ne mai trezim cu încă două idei „geniale”, provenite din mintea cuiva care chiar nu are nicio treabă cu acest oraș. Undeva, într-un birou dintr-un minister de la București, cineva s-a uitat pe o hartă pe unde trece o anumită cale ferată din România și a zis (fix din pix): „uite, aici mai facem două Pasaje, că primim bani de la Bruxelles!”
Că întâmplarea face ca acea cale ferată să treacă chiar prin orașul Lugoj, pe cine credeți că ar fi interesat? Că se vor tăia 74 de arbori dintr-un oraș și așa deficitar cu numărul lor, nu a contat. La fel nu a contat nici cum va arăta zona respectiva, din punct de vedere arhitectural, după terminarea lucrărilor. Și, chiar, de ce i-ar fi păsat acelei persoane? Că doar nu locuiește în acest oraș și nu este plătită să se gândească la așa ceva. Treaba ei este este foarte clară: să pună din pix pe harta feroviară a țării locurile unde se vor construi Pasaje de trecere la nivel cu calea ferată. Atât!
Dar există, în schimb, persoane care au această responsabilitate, de a le păsa de cum arată acest oraș și de a se asigura că reprezintă cu adevărat interesele cetățenilor lui. Ele se află prin birourile de la Primărie. De vreo 3 ani, printr-un vot masiv de încredere oferit de lugojeni, acestea ar fi trebuit să fie o „portavoce” a fiecărui cetățean pe care îi reprezintă. Dar nu sunt…
Nu am găsit nicio declarație prin presa locală sau pe Facebook prin care „aleșii” și „nealeșii” noștri să „înfiereze” ideile venite din alte părți și care distrug orașul. Nu i-am auzit să vină cu alte propuneri către Ministerul Transporturilor, prin care să nu fie afectat aspectul orașului. Nu i-am văzut făcând greva foamei prin fața vreunui birou ministerial, deoarece cerințele lugojenilor nu sunt luate în seamă. Nimic, din toate acestea.
Tot ce am găsit despre modul cum au reacționat ei, „aleșii” și „nealeșii” noștri, s-a redus la un articol din presa locală: „Administrația lugojeană a aprobat începerea lucrărilor de pregătire a șantierului viitorului pasaj rutier promis peste „bariera Bocșei”. Lucrările vor debuta cu defrișarea arborilor de pe străzile Banatului și Bocșei, care sunt amplasați pe terenul necesar construcției. În total sunt prevăzuți pentru extragere (sic!) 74 de arbori”. – Redeșteptarea.
Cam la atât s-a limitat reacția celor care au fost investiți în septembrie 2020 de lugojeni să le reprezinte interesele: „Administrația lugojeană a aprobat…”. Și este vorba despre o mutilare arhitecturală și o defrișare masivă în orașul pe care domniile lor îl păstoresc! Nici cea mai mică îngrijorare pentru aspectul orașului sau măcar un moment empatic cu cetățenii din acea zonă. Absolut NIMIC!
Ar fi putut fi aleasă o altă variantă? Se putea construi un pasaj subteran, pentru a nu se distruge, arhitectural, orașul? Putea fi evitată defrișarea masivă a arborilor? Nu se știe. Tot ce știm este că o persoană dintr-un minister oarecare de la București a hotărât ca orașul Lugoj să fie mutilat și defrișat. Și nu l-a contrazis nimeni. NIMENI!
Lugoj , un oraș al nimănui…
Lasă un răspuns