Istorie și muzică la nivel internațional în cetatea Lugojului

Constantin-T. STAN

Un final apoteotic al unui adevărat maraton istoriografic – prima ediție a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, expresie a excelenței academice, dar și un laborator al cercetării științifice – a marcat cele două zile de intense dezbateri și schimburi de idei. Concertul extraordinar organizat de subsemnatul în Holul de marmură al Universității Europene „Drăgan” (generos amfitrion și partener alături de Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea – Chișinău, Universitatea din Padova și Universitatea de Stat din Moldova) s-a constituit într-un neprețuit dar muzical.

Ariile mezzosopranei Aura TWAROWSKA (Habanera din Carmen, Cine m-aude cântând de Tiberiu Brediceanu, canțoneta La Serenata de Tosti și o variantă pentru voce și pian, de Ioan Vidu, a Anei Lugojana), interpretate cu patos, cu o inegalabilă savoare timbrală și sublima expresie a unei artiste cu o prodigioasă carieră pe cele mai importante scene lirice internaționale, au produs o adâncă emoție în rândul participanților la lucrările Conferinței, dar și asupra melomanilor care și-au dorit o reîntâlnire cu primadona Lugojului.

Opusul lui Vidu, în interpretarea Aurei, ar trebui să se constituie într-un Imn al Lugojului, care să fie oferit, ca expresie a unui sensibil mesaj identitar, celor ce trec poarta cetății. Ne amintim de câteva naive încercări, din perioada vechii administrații, de a încropi surogate care să reprezinte un așa-zis Imn local, în totală necunoștință de cauză privind opulentele tradiții culturale ale burgului nostru.

Parafrazând titlul gravurii lui Goya, uitarea și necunoașterea pot naște monștri. Am trăit sentimentul (amplificat de rafinamentul acompaniamentului pianistic al Ralucăi MICLĂUȘ) – ireală clipă suspendată parcă în eter – că mă aflu în fața unei scene lirice sau de concert din marile centre culturale europene, Teatro alla Scala, Opera „Garnier” sau Carnegie Hall.

Prezentatorul (autorul acestor modeste rânduri) nu a pierdut ocazia să evoce numele unor artiști lirici lugojeni, deopotrivă militari, ambii baritoni: Victor MADIN (locotenent la Şcoala Militară de Scrimă din Garnizoana Neuer Wienerstadt) și Titus OLARIU. Titus Olariu, fost solist la Wiener Volksoper și la Sächsischer Staats Theater Dresden, membru fondator al Operei Române din Cluj, s-a dedicat și carierei militare (locotenent de aviație, decorat de regele Ferdinand cu cele mai înalte ordine și medalii), iar la apusul activității sale muzicale a îmbrățișat, timp de două legislaturi, cariera politică, activând ca deputat țărănist în Parlamentul de la București.

De numele său se leagă organizarea procesiunii aducerii la Lugoj, de la Budapesta, a rămășițelor pământești ale lui Eftimie Murgu. Dincolo de excepționalul său rol jucat în timpul evenimentelor pașop-tiste din Lugoj și, la Academia Mihăileană, ca dascăl în zorii învățământului nostru filozofic, vajnicul revoluționar este considerat precursor al etnomuzicologiei românești.

Evoluția unor tineri de mare perspectivă, laureați ai unor importante competiții internaționale, pianiștii Alexandru Mihai PIROI (Timișoara) și Patricia ROȘCA (Lugoj) – piese la patru mâini de Grieg și Dvořák – au sporit atmosfera unei seri de excepție. Ca reacție spontană, universitarii prezenți la regalul concertistic au achiesat la unison la ideea organizării unor serate muzicale similare, cu aceiași interpreți, în mediile universitare din Oradea, Padova și Chișinău.

Violonista Gloria Maria MIHAI ne-a amintit, prin virtuozitate și profunda interpretare a unor capodopere din literatura violonistică națională și universală (Ernst Bloch, Enescu și Bartók), de turneele enesciene, de merituoșii violoniști lugojeni, Iosif Willer și Salamon Hegyesi, care interpretau în interbelic concerte de Beethoven, Mozart și Haydn, dar mai cu seamă de maestrul Florin PAUL, un nume de referință pe plan european în arta interpretativă violonistică, posesorul unui CV impresionant, Cetățean de Onoare, alături de Aura Twarowska, al orașului său natal.

Expunerile participanților la marele festin istoriografic au reconfigurat secvențe semnificative din istoria Lugojului, a Banatului și a altor ținuturi românești, bazate pe cele mai recente investigații arhivistice. Exegezele contribuenților vor fi reunite sub copertele unui volum ce va fi încredințat unei edituri selecte din Oradea. O contribuție importantă la rescrierea istoriei Banatului, din perspectiva instrumentelor metodologice actuale, un prim pas în procesul elaborării unei istorii a Lugojului.