Inflația ridicată a menținut rata de referință la 7%/an

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Lunea aceasta, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis, „în condițiile incertitudinilor ridicate”, cum se arată în comunicatul de presă, menținerea ratei de referință la 7%/an, valoare stabilită în ianuarie 2023. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 8%/an iar cea a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%/an.

În comunicatul de presă se precizează că „în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.

Este posibil ca nivelul ratei de referință de 7%/an să fie menținut și la ședința din 5 iulie, în condițiile în care „rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026). Prețurile au crescut în martie cu 6,61%, față de 7,23% în februarie

Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză anticipează pentru sfârșitul acestui an o scădere a ratei inflației la 4,6%, cu o medie anuală de 5,6%.

În așteptarea deciziilor BNR, piața valutară a rămas deosebit de stabilă pe parcursul perioadei analizate. Cursul euro s-a mișcat între 4,9753 și 4,9765 lei, valoarea stabilită lunea aceasta, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat de la începutul lunii aprilie.

Indicii ROBOR au cunoscut din aprilie o cvasistabilitate, după ce s-au apropiat foarte mult de pragul de 6%. Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au oprit la 6,07%.

Trezoreria a continuat să se împrumute, profitând de lichiditatea excesivă. La începutul acestei săptămâni, Finanțele au atras 626 milioane lei cu scadența ianuarie 2026, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,09%. La a doua licitație cu scadența iulie 2024, cu o valoare inițială de 400 milioane lei, statul s-a împrumutat cu 458 milioane lei la un randament mediu de 6,79%/an.

Deteriorarea pieței muncii din Statele Unite în martie, așa cum au arătat-o datele publicate la sfârșitul săptămânii trecute, și scăderea în aprilie a indicelui general al încrederii consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, la 67,4 puncte, minim al ultimelor șase luni, au afectat performanța monedei americane.

În perioada analizată, euro a fluctuat între 1,0726 și 1,0791 dolari, iar media monedei americane s-a mișcat între 5,6134 și 5,6364 lei.

Săptămâna aceasta atenția piețelor este îndreptată către Statele Unite de unde se așteaptă publicarea unor date economice importante dar și declarațiile unor oficiali ai Rezervei Federale, inclusiv a președintelui ei, Jerome Powell.

Lunea aceasta, media francului elvețian a scăzut de la 5,0909 la 5,0892 lei, cea a lirei sterline de la 5,7832 la 5,7819 lei iar prețul gramului de aur a coborât la 347,3272 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 2.337,90 – 2.365,20 dolari/uncie.

Bitcoin a testat vinerea trecută scăderea sub pragul de 60.000 dolari, dar a crescut lunea aceasta până la 63.225 dolari, în timp ce ethereum fluctua între 2.868 și 2.993 dolari.

Radu GEORGESCU

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.