În curând, un nou manager al vechiului Conservator de Muzică din Lugoj / Note informative în sprijinul candidaților participanți la concursul organizat de Primărie (2)

Constantin-T. STAN

În anul şcolar 1930-1931 s-a operat o extindere a catedrelor, iar Filaret Barbu, proaspăt absolvent al cursurilor de dirijat (Dirigentenschule) de la Neues Wiener Konservatorium, la clasa profesorului Rudolf Nilius, va fi confirmat în funcţia de director. Conducerea tinerei instituţii, aflate sub auspiciile Primăriei, purtând titulatura de Conservator Popular de Muzică, a lansat un apel melomanilor lugojeni, părinţilor elevilor din provincie care aveau copii înscrişi la principalele instituţii şcolare din oraş (Liceul Teoretic de Băieţi „Coriolan Brediceanu”, Şcoala Superioară de Comerţ, Şcoala Normală de Fete, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Şcoala Civilă Germană, Şcoala Profesională şi şcolile primare), pentru frecventarea cursurilor nou-înfiinţatei instituţii muzicale. Înscrierile se efectuau începând cu data de 15 septembrie, iar cursurile, care debutau la 1 octombrie, puteau fi urmate de copiii care împliniseră vârsta de 7 ani. În organigrama de funcţionare a Conservatorului erau prevăzute următoarele secţii:

  1. Teoria muzicii (principii de muzică, solfegiu, dictat muzical, teoria instrumentelor, armonie şi istoria muzicii), predată de Filaret Barbu şi Ioan Bacău;
  2. Pian, cu aportul profesorilor Clara Vojkicza, Adalbert Janovitz, dra I. Balogh şi dna A. Arató;
  3. Vioară, instrument predat de Alice Hartmann-Janovitz, Emil Vasilescu, Francisc Tietz şi Andor Arató;
  4. Instrumente de suflat, catedră ocupată de lt. Iosif Klein, Gh. Vrăbiescu şi instructorii Ştefan Luică şi Anton Alexoff;
  5. Corzi grave (violoncel şi contrabas), instrumente predate de Karol Wisnovsky, Andor Arató şi Ioan Bacău;
  6. Catedra de canto, coordonată de Gheorghe Dippon şi Cornelia Elena (Nelly) Şepeţian;
  7. Cursuri speciale: compoziţie (armonizare de coruri), instrumentaţie şi curs de dirijat (F. Barbu).

Se avea în vedere, într-un viitor apropiat, şi deschiderea unor cursuri de declamaţie (la clasa lui Filaret Barbu), în cazul în care numărul elevilor înscrişi ar fi fost mai mare de 10, aceste cursuri putând fi frecventate doar de elevii din cursul superior, cu achitarea unei taxe minime. Pentru a veni în sprijinul diletanţilor Societăţii Române de Teatru „Thalia”, fondată, după Marea Unire, de Ioan Baciu, direcţiunea Conservatorului a decis predarea unor lecţii gratuite de dicţie, joc de scenă, regie, canto şi exerciții ritmice.

Începând cu data de 1 februarie 1931, la secţia de declamaţie şi artă teatrală a fost angajat V. Ardeleanu, fost student al maestrului Stănescu-Popa de la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj. Cursurile se desfăşurau bisăptămânal (o lecţie teoretică, urmată de una practică), taxa fiind de 100 de lei. Cel dintâi concert susţinut de elevii Conservatorului (clasele profesorilor Clara Vojkicza, Ana Felsmann, Gh. Dippon, Emil Vasilescu şi A. Alexoff) a fost oferit publicului lugojean în 22 martie 1931 pe scena Teatrului Comunal.

Anul şcolar 1931-1932 a beneficiat de aportul profesorilor Filaret Barbu (vioară, teorie, istoria muzicii şi dirijat), Clara Vojkicza (pian principal şi corepetiţie), Ana Felsmann (pian auxiliar), Gheorghe Dippon (canto), E. Vasilescu (vioară) şi Anton Alexoff (instrumente de suflat). Fiecărui instrument îi erau alocate 3 ore săptămânal, contra unei taxe lunare de 200 de lei.

Începând cu 1 noiembrie s-a organizat al doilea curs de dirijat coral, cu o durată de 3 luni, anul şcolar finalizându-se prin susţinerea examenelor la pian, vioară, canto şi instrumente de suflat, prezentarea publică a examenelor de către cea de-a doua promoţie a cursanţilor Şcolii de Dirijat şi „producţia şcolară” (9 iunie 1932) de pe scena Teatrului Comunal. În finalul consideraţiilor publicate în ziarul „Răsunetul”, după o prezentare sintetică a activităţii instituţiei artistice lugojene, direcţiunea Conservatorului îşi exprima intenţia înfiinţării unui cor şi a unei secţii destinate copiilor începând cu vârsta de 4 ani, dorindu-se preluarea modelului aplicat la Conservatorul din Viena.

Un bilanţ al activităţii Conservatorului Comunal în primul an de funcţionare a fost publicat în „Răsunetul” (XI, 26, 1932, 2: Activitatea Conservatorului), fiind menţionaţi şi elevii care s-au afirmat la examenele de sfârşit de an şcolar (Minerva Murariu, Lili Gal, Magda Fischer, Dimitrie Brediceanu) şi la „producţia şcolară” din 9 iunie 1932, care a marcat încheierea cursurilor: Iosif Rieger şi Ad. Weinrauch (vioară), Lydia Mihaescu şi Judith Schönberg (pian), Ana P.-Wunder, Octavian Rabal şi Gabriel Keller (canto).

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.