Holera asiatică (ciuma neagră) din 1910 (1)

Share Button

Cea mai bună apărare împotriva holerei e curăţenia
Guvernul român a luat serioase măsuri pentru împiedicarea pericolului
Închiderea graniţei dinspre Bucovina pentru traficul de persoane
Prin această măsură draconică, va fi imposibilă trecerea ruşilor în România
Măsura va aduce pagube colosale ambelor ţări

De câtăva vreme, iarăşi s-a ivit în Europa un oaspe îngrozitor, „oaspele negru” – holera. În primăvara acestui an [1910] s-au ivit cele dintâi cazuri în Rusia de miază-zi, ajungând apoi tot mai dese şi răspândindu-se peste întreaga Rusie. În săptămânile din urmă s-au ivit îmbolnăviri tot mai dese în apropierea graniţelor ruseşti, spre România, Galiţia şi Germania. Germenii acestei boli au fost duşi însă chiar şi în Italia de sud, unde, în Apulia, mulţi dintre locuitori s-au îmbolnăvit şi dintre ei câţiva au şi murit. Ieri, s-a răspândit chiar şi în Budapesta ştirea că din Fiume ar fi sosit doi bolnavi de holeră. Ştirea aceasta s-a constatat însă în curând că nu e adevărată. Cu toate acestea, s-au luat măsuri ca toate vapoarele ce vor intra în portul de la Fiume, venind din porturile Italiei, unde bântuie această boală, să fie supuse la un control medical sever. S-au ivit chiar şi în Viena trei cazuri de îmbolnăviri asămuitoare holerei, fără să se poată însă adeveri până acum dacă aievea e vorba de holeră.

Holera e o boală epidemică ale cărei semne sunt vărsături, fiori şi zgârciuri dureroase. Boala aceasta a fost adusă în Europa din Asia, de aceea se şi numeşte holera asiatică. Pentru întâia dată, s-a ivit în măsură mare la 1817, în India, lăţindu-se în scurtă vreme peste Asia întreagă. De atunci, se poate zice, holera nici n-a mai încetat în India. La 1821 se ivesc cazuri de holeră în Persia şi Arabia, şi la 1823 ajunge până la ţărmurii Mării Caspice. La 1830 ajunge până la Moscova, lăţindu-se peste întreaga întindere a ţării ruseşti, şi de-acolo în Polonia şi România. În 1831 se ivesc cele dintâi cazuri de holeră în Germania şi Austria, în 1832 se iveşte în Anglia, iar în 1838 ajunge până în America. În primăvara anului 1849 s-a ivit în Paris, de unde s-a lăţit peste Franţa întreagă şi Belgia. De boala aceasta n-a mai fost cruţată Europa deloc. În 1866, 1870, 1873 s-a ivit din nou în Germania şi Austro-Ungaria, secerând nenumărate jertfe de om. La noi în Ungaria s-a ivit mai pe urmă, în Budapesta, în toamna anului 1892, când a fost adusă din Hamburg.

Cele dintâi cazuri s-au ivit atunci în luna lui septemvrie, sporindu-se aproape în fiecare zi. Până în luna lui noiemvrie se îmbolnăviseră în Budapesta 1178 de inşi şi muriră 446. În decemvrie a contenit, ca apoi în ianuarie să înceteze cu totul. Ce e holera? Holera asiatică e pricinuită de un mic bacil, care se strecoară în stomac prin apă şi tot felul de hrane. Urmările bolii sunt diareea, vărsături şi zgârciuri, mai ales la muşchii picioarelor. Mâncarea iese din stomac, care nu poate mistui aproape nimic. De holeră se îmbolnăvesc mai ales cei ce suferă şi de altminteri de stomac. Cea mai bună apărare împotriva holerei e curăţenia. Trebuie să ne ferim să bem apă stătută şi apă din fântâni joase, în cari se pot strecura tot felul de murdării.

Din Viena se telegrafiază: „Ieri s-au ivit aici 3 cazuri de îmbolnăvire asemuitoare holerei. Unul dintre bolnavi, o femeie, a murit. Starea celorlalţi doi e gravă. Toţi trei au venit cu vaporul de la Pressburg”. Din Lemberg se telegrafiază: „S-a adeverit că holera a ajuns în Rusia până la oraşul Tomasov, care e numai la 10 km de la graniţa Galiţiei. S-au luat măsuri de apărare, cercetându-se de cătră medici toţi călătorii cari vin din Tomasov”. Ziarele din Cernăuți publică ştiri îngrijorătoare. Ziarele germane publică următoarele: „Holera pare a se apropia de graniţa României. Guvernul român a luat serioase măsuri pentru împiedecarea pericolului. Acum se vorbeşte în România de închiderea graniţei austro-române dinspre Bucovina pentru traficul de persoane. Prin această măsură draconică va face imposibilă trecerea ruşilor prin Bucovina în România. Această măsură, dacă se va pune în aplicare, va aduce pagube colosale ambelor ţări, dată fiind comunicaţia intensivă ce se desfăşoară prin Bucovina. Presa română pledează în favoarea acestui plan. Zilele trecute, oraşul nostru a fost vizitat de dl ministru Morţun şi directorul general al serviciului sanitar din România, dl Cantacuzino, cari, după ce au inspectat graniţele româneşti, au venit să sondeze comunicaţia Bucovinei cu Rusia” („Tribuna”, Arad, XIV, 170, 1910).

 

A consemnat:

Constantin-T. STAN

141

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.