Evenimentul „Gala foștilor handbaliști de succes ai Lugojului”, din perioada anilor ’65 – începutul anilor ’80, sportivi ce au evoluat la echipa Timișul Lugoj, a avut loc duminică, 22 iulie 2018, începând cu ora 10, la Sala de Sport „Lavinia Miloșovici”, din inițiativa domnului Ioan Wibiral, fost jucător și antrenor al formației Timișul Lugoj, stabilit în Germania, care a finanțat acest eveniment ceremonial festiv, fiind reprezentat la această gală de către fiul său, Walter Wibiral.
Organizarea acestui eveniment a avut sprijinul Primăriei Municipiului Lugoj, reprezentată de către primarul Francisc Boldea, care s-a adresat celor prezenți la această gală a sportului de tradiție, handbalul lugojean, evenimentul fiind coordonat de profesorul Dorel Pavel, actualul antrenor al echipei de handbal a municipiului, și de către Clubul Sportiv Municipal Lugoj. Acțiunea a fost organizată cu scopul recunoașterii și recompensării simbolice a marilor valori handbalistice ale municipiului, care au evoluat în Divizia A, alături de mari handbaliști români.
În perioada anilor ’65 – ’80, echipa de handbal Timișul Lugoj a activat cu succes în divizia B, iar în anul competițional 1968-1969 handbaliștii lugojeni au evoluat în divizia A, având ca adversare echipele Steaua București, Dinamo București, Dinamo Bacău, Poli Timișoara, alături de mari handbaliști români, care dominau cândva handbalul mondial: Gheorghe Gruia, Cristian Gațu, Ștefan Birtalan, Roland Gunesch, într-o perioadă de glorie a handbalului masculin românesc. România domina handbalul mondial, având ca adversari redutabili echipe din R.D.G, Cehoslovacia, Iugoslavia, U.R.S.S.
„Adversarii lugojenilor fiind extrem de valoroși, cu atât mai meritorie a fost comportarea handbaliștilor de la Timișul Lugoj în acea perioadă de glorie. Cu siguranță, putem spune că «familia» Timișul Lugoj a făcut cinste orașului nostru, iar toți cei care au contribuit la obținerea performanțelor din acea perioadă merită prețuirea noastră, a tuturor. Sunt convins de faptul că reunirea de astăzi a foștilor coechipieri ai formației Timișul Lugoj din perioada ’65 – ’80 constituie o mare bucurie pentru cei prezenți astăzi, aici, la acest eveniment. Trebuie menționat că la obținerea performanțelor din acea perioadă au contribuit și sportivi, colegi ai celor prezenți aici, care nu mai sunt printre noi, dar cu siguranță amintirea lor rămâne vie în memoria noastră. Tinerii trebuie să cunoască faptul că la Lugoj s-a practicat un handbal de înaltă calitate. Doar cunoscând trecutul, acum, în prezent, putem pregăti viitorul! Sperăm să putem fi ceea ce am fost… chiar mai mult decât atât!”, a afirmat Marius Maier, directorul Clubului Sportiv Municipal Lugoj.
Pentru rezultatele obținute în activitatea handbalistică sub culorile Clubului Timișul Lugoj s-au acordat Diplome de Excelență următorilor: Ioan Wibiral, Iosif Sauer, Werner Pangert, Dorel Pavel, Iosif Brendian, Ioan Mihali, Gheorghe Grasu, Ioan Sabău, Gerhardt Kristof, Constantin Păcurariu, Ion Păcurariu, Virgil Grancea, Ștefan Sigheti, Mihai Mesman, Ioan Holodneac, Niculaie Teodorescu, Ștefan Constantin, Adi Păsulă, Gheorghe Dinu, Walter Wibiral, Caius Muroni, Viorel Ghenaci, Francisc Binder, Anton Tarko, Ștefan Urkom, Ioan Boncilă și Mihai Robescu.
„În Lugoj sporturile tradiționale au fost dintotdeauna: fotbalul, luptele și handbalul. Este regretabil că această tradiție nu a fost continuată la același nivel de performanță, cu o pondere mai mare a sportivilor lugojeni. Aceste discipline sportive tradiționale ar trebui sprijinite mai mult, atât de către Primăria Municipiului Lugoj, prin Consiliul Local, cât și de către toți lugojenii, prin îndrumarea copiilor și tinerilor către practicarea acestor sporturi într-un cadru organizat, cum este Clubul Sportiv Școlar Lugoj, cu profesori-antrenori profesioniști, știind că sportul este «cel mai bun ambasador» al unei națiuni”, a declarat pentru Actualitatea, Werner Pangert, fostul pivot al echipei de handbal Timișul Lugoj.
Începând cu ora 11 s-a desfășurat ultimul joc de handbal, restanță din cadrul Campionatului județean de handbal masculin, amânat special pentru acest eveniment, între echipele C.S.M. Lugoj și Avântul Periam, care s-a finalizat cu victoria handbaliștilor lugojeni cu scorul de 38 – 30. C.S.M. Lugoj, avându-l ca antrenor pe profesorul Dorel Pavel, s-a clasat la finalul campionatului pe locul al III-lea.
În timpul evenimentului, participanții au păstrat un moment de reculegere pentru: Silvestru Lupuleac, Marian Pavelescu, Iuliu Barna, Iosif Bogdan, Oscar Dippert, Mircea Nagy, Ioan Godeanu, Marius Grasu, Mircea Pelici, Gottfried Pangert, Călin Țicău, Adalbert Batkay, Nicolae Grancea, Daniel Zamfirescu, Lazăr Băban, Emil Grangure, Marius Luca, Petru Avram și Valeriu Anghe.
Mai multe în ediția tipărită:
în Lugoj, la toate chioșcurile de difuzare a presei,
și în magazinele partenere din zona de est a județului.
Estera CIMPONERIU
Foto: Mircea ANGHEL
Distribuie:
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Handblaul lugojean nu se va mai ridica niciodata la ceea ce a fost,pentru ca acum exista „democracy” si toti au drepturi,in special cei slab regatiti dar cu pile pe la antrenori,directori,etc De cand stiu eu handbalul de pe Timis, batranii,betivii,fac echipa si tactica de joc,din tribune. Sauer ,Wibiral sunt parte din acei batrani atotstiutori care in afara de combinatii,pe langa teren,ca si antrenori erau o calamitate.In jurul lor se formau gastile pro care executau orice pentru ca sa aiba ceva „drepturi” pe langa echipa. Jucatori buni au fost si vor mai fi,dar atata timp cat prostia,neputinta,idiotenile din capul pseudo-antrenorilor de mucava nu dispar,totul este degeaba.
Lugojenilor intotdeauna le-au placut mercenarii-jucatori,care in functie de statutul si conditiile care li se asigurau faceau sau nu treaba. Culmea este ca au fost doua generatii de handbalisti in vremea anilor 1980-1990 care chiar puteau ridica echipa dar….s-au preferat tot felul de mercenari care mancau bine,bani ghiotura si rezultate aproape de ZERO. Multumiti-le lui Sauer,Wibiral(mai putin)si mercenarilor pentru prabusirea handbalului lugojean care in ziua de astazi joaca la nivel comunal !! O adevarata rusine pe obrazul handbalului lugojean……
Nea Tica Popa a fost un antrenor si descoperitor de talente. Dumnezeu sa-l ajute. In Lugoj in afara de Sabau si Pavel,nu au fost decat antrenori de mana a 3-a, care au distrus talente in devenire doar pentru ca nu stateau la o bauturica cu ei. O mizerie de antrenor a fost Sauer ,un betiv notoriu care ca antrenor a facut praf doua generatii de sportivi lugojeni aducand la echipa numai mercenari de prin Resita,fundul Olteniei care nu aveau motive sa ridice valoarea handbalului lugojean ci doar sa castige bani….
Aferim,asa este precum spui. Sauer(Szepi) a fost o nulitate ca antrenor. Sabau a ridicat niste copii din licee si a facut o echipa buna,dar odata ajunsi la Timisul Lugoj si apoi la Metalul IURT au fost efectiv „calcati” de botezuri animalice, de „batranii” in fata carora nu aveai voie sa te remarci,de idioti de antrenori care se imbatau sau inventau tot felul de antrenamente la care te puteai remarca ca atlet, nicidecum ca handbalist si asa cum spuneai de „adoratia” fata de orice handbalist strain de Lugoj care era tinut in puf, in timp ce handbalistii lugojeni „frecau” tusa sau stateau prin tribune si vopseau tribunele de la Strand si de la Sala de sport…
Handbalul lugojean chiar daca s-a ridicat in 69 in Divizia A, nu a rezistat din cauza acestor „batrani” si a antrenorilor de 2 lei care indiferent cum jucau,trebuiau sa joace 60 de minute,musai. Au fost meciuri in care jucau foarte prost dar antrenorii ii sustineau si echipa pierdea ,acasa. Binenteles ca vina era a intregii echipe si mergeam in „fabrica ” la 8 ore de munca. Plus ca se practicau „bisericutele” in care jucatorii „batrani” erau scutiti de munca la fabrica si tot cei tineri nefolositi in meciuri erau pedepsiti de Conducerea de atunci.
Concluzie: in Lugoj nu se poate face performanta din cauza sau datorita unei mentalitati proste,invechite cu antrenori de 2 lei, jucatori alesi pe alte criterii decat cele de performanta, vesnicii arbitrii care se vand pentru nimicuri . Radeau cu totii de Pavel,ca antrenor,dar uite ca se zbate intro mocirla de mentalitati si rautati si inca rezista…
PS. Marius Grasu a fost un talent innascut, un jucator care daca nu ajungea la Lugoj ,probabil ca devenea un mare talent. Dar si el s-a „obisnuit” cu metehnele „batranilor” si …… din pacate nu s-a ridicat ,doar s-a plafonat. Imi parea rau de el pentru ca am fost prieten si coleg cu el. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Ar fi cu mult mai multi handbalisti de amintit dar ce sa-i facem daca au plecat care pe unde au apucat! Mult mai multi handbalisti si-au rupt oasele,meniscurile,bratele ca sa creasca valoarea handbalului lugojean. Unii dintre cei care i-am vazut in poze nu au facut altceva decat prezenta scenica sau prin atitudinea lor au ingropat generatii de copii.De Misi Redl va amintiti? Este cel mai prolific rezultat al handbalului de pe malurile Timisului.Iar pe Adrian Pasula trebuia sa-l puneti al doilea la rand,dupa Misi Redl.
Eveniment frumos. Am fost foarte mindru de fratele meu Mircea Nagy cind juca la Timis. Din nefericire a murit tiner incercind sa fie liber de jugul comunist. Iam cunoscut pe toti jucatori si in o ocazie sau doua am mers cu ei cu Mercedesul care mai tirziu sa rasturnat si Grancea a fost accidentat mortal. Cred ca Emil Grangure a fost vecin cu noi pe strada Fagetului ( Doru). Am jucat sah cu Adi Pasula intro ocazie.
Amintiri frumoase si triste in acelasi timp.
Petre