Festivalul Național de Poezie „Gheorghe Azap”, ediția 2020

Premiile Nationale de Poezie Gheorghe Azap 032

În zilele de 15-16 august a avut loc la Oravița Festivalul Național de Poezie ”Gheorghe Azap”, organizat de Clubul Mitteleuropa, Asociația Speologică „Speo-Caraș”, revista de cultură europeană „Arte”, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timișoara, Ordinul Teuton al României, Cenaclul de Literatură și Arte „Gheorghe Azap – Mihai Moldovan” și revistele „Teutonica” (București), „Arcadia” (Anina), „Speo-Caraș”, „Oravița”, „Foaia Oraviței” și „Carașul”.

Au fost două zile pline de literatură, artă, drumeție și speologie, într-o atmosferă susținută muzical de reșițeanul Cristian Buică.

Din Lugoj au participat actrița și poeta Maria Rogobete, mai nou membră UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, și actrița Loredana Lupescu, care și-a făcut cu această ocazie debutul în poezie.

Maria Rogobete a primit Premiul de Poezie „Gheorghe Azap”, iar Loredana Lupescu a obținut Premiul pentru debut „Vlad Ardelean” și Premiul pentru debut „Gheorghe Azap”. Școala de Arte „Remus Tașcău” din Lugoj, reprezentată de Loredana Lupescu, a primit Premiul de Poezie „Gheorghe Azap” și Diplomă de excelență, pentru întreaga și neîntrerupta activitate în susținerea, dezvoltarea și promovarea marilor valori ale culturii românești.

Evenimentul a debutat cu o expoziție de insigne și monede vechi, prezentate de Aurel Danciu, după care a urmat un pelerinaj la cimitirul din Ticvaniul Mic, la mormântul poetului Gheorghe Azap (1939-2014), unde cei prezenți au aprins candele.

Gazda primei zile, la Vila Marta, pe Dealul Corcana din Oravița, a fost Marta Bosică, 84 de ani, descendenta familiei Iana, cu rădăcini în familii cneziale medievale cărășene.

Aici a avut loc Prima Șezătoare de Literatură, Arte și Speologie în aer liber: prezentări de cărți, reviste, recitaluri lirice și lansarea CD-ului „Îndrăznește”, semnat de Cristian Buică. Solistul reșițean a susținut un recital cu piesele din albumul prezentat, oferind celor prezenți câte un CD la finalul concertului.

A doua zi, participanții s-au deplasat la poalele Muntelui Rol, din Ciclova Montană, înălțime pe care mulți istorici specializați în istoria civilizației daco-getice o consideră o posibilă variantă a muntelui sfânt al dacilor, Kogaionon.

În apropiere, se pot vedea urme ale vechiului drum roman, varianta drumului principal Lederata-Tibiscum, varianta incluzând traseul spre minele de aur, argint, aramă de la Ciclova Montană, apoi spre cetatea dacică Arcidava și ulterior castrul roman Arcidava, localitatea Vărădia, de astăzi, Erdsomlyo, în evul mediu, așezare amintită de Nicolaus Olahus.

În pădurile din preajma Rolului, Iancu de Hunedoara, cu sprijinul cavalerilor teutoni, instruia unitățile sale militare, în perioada luptelor cu turcii, la Dunăre, 1438-1441 și 1456-1457.

A fost vizitată apoi peștera Sfânta Elena, într-o zonă carstică, și micul platou studiat de George Vâlsan și studenții săi, în 1924-1925, apoi de geograful Ion Simionescu, în 1938. Între 1858-1871, locul era parte din locurile de popas tainic al cetei de haiduci ai lui Adam Neamțu.

În cadrul festivalului au fost acordate mai multe premii.