[editorial] Cu ranga în dinți [editorial]

Bă, e nașpa! De când cu izolarea asta am început să vorbesc singur. Dar ieri m-am supărat și nu am mai vorbit cu mine toată ziua. Spre seară mi-a trecut și m-am împăcat cu mine, pentru că în ziua de azi nu e bine să te cerți cu nimeni pentru că nu știi dacă mai ai timp să te și împaci.

Dar chiar dacă nu m-am certat cu alte organisme naționale și internaționale, sunt foarte supărat pe ele, pentru că, sub deviza „Scapă cine poate”, ne-au abandonat fără să-și facă probleme de conștiință.

Ca să nu mai lungesc vorba, am să vă spun și despre cine fac vorbire. În primul rând, cred că guvernul României, preocupat de alegerile anticipate amânate, a neglijat cu bună știință pregătirea ofensivei naționale împotriva pandemiei.

Cum nu se dă dus câinele de la măcelărie, tot așa actualii guvernanți nu au lăsat ciolanul din gură, de frică să nu i-l fure opoziția. Nici acum, când țara e în rahat, ei nu reușesc să latre, doar mârâie a neputință, ca să nu le cadă cașcavalul din plisc. Păi dacă latri, frățicule, și deschizi gura, s-a dus prada.

Așa că mârâie pe ici pe colo, prin punctele esențiale, ca să creadă lumea de pe plai că totul va fi bine, iar ei așteptă să vină toamna, ca să ne numere. Să ne numere pe cei vii, că morții demult merg singuri la urne.

În timpul ăsta, Coana Europa este și ea ocupată cu împărțirea ciolanului. Noi, europenii second-hand, culegem firmiturile. Dar nu oricum, nuuu, ci numai după ce ne gudurăm slugarnic și plini de respect. S-a dus dracului sloganul „liberté, égalité, fraternité”. Să vezi ce de sus ne va privi dumneaei după ce trece pandemia și leșină economia.

De Unchiul Sam ce să mai zic? După ce ne-a băgat în coasta rușilor, acum ne anunță că fiecare e pe cont propriu. Asta îmi aduce aminte de un banc care spunea că Ion și cu John s-au dus la vânătoare. Au tras la sorți care rămâne la colibă și care pleacă după vânat. John a fost desemnat să aducă vânatul, așa că a plecat în junglă. Când i-a ieșit leul în față, a rupt-o la fugă, urmărit de fiara dezlănțuită. Ajuns la colibă, a deschis ușa, ascunzându-se în spatele ei. Leul s-a năpustit înăuntru, iar John, închizând ușa pe dinafară, a strigat: „Ioane, eu l-am adus, tu belește-l!”

Deci cam așa stau lucrurile și acum. Nu cred că o să belim leul, dar sunt sigur că am belit-o. Deci, frații mei de pe plai, acestea fiind zise, cred că ați înțeles cum stau lucrurile.

Suntem pe cont propriu și scapă cine poate. Amintindu-vă că ușa frigiderului deschisă mai mult de trei ori pe zi dăunează grav sănătății și că, după ce ieșiți de sub duș, nu este nevoie să vă spălați pe mâini, vă las în grija Domnului. Cu ranga în dinți și boala în oase, vă doresc toate cele bune. Ne numărăm la toamnă.