Dealurile Silagiului și vinurile de la Crama Aramic

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook,
ne poți citi pe
Telegram și Google News

Dan TIMARU

Cele mai vechi dovezi legate de vin au fost descoperite în zonele Caucazului, Mesopotamiei sau Egiptului.  La început vița-de-vie a fost „sălbatică”, fiind domesticită în decursul multor ani. Vinul a fost folosit din timpuri străvechi în practica religioasă, iar despre apariția lui s-au scris multe legende. Vița de vie are o tradiţie atât de veche în zona actuală a României, încât aproape că se confundă cu istoria acestui popor. Sunt mai bine de 2.700 de ani de când la noi se consumă vin.

Localitatea Silagiu din Banat beneficiază de ierni blânde, veri calde, toamne lungi, precipitații anuale echilibrate, soluri propice cultivării viței de vie. Regiunea viticolă a dealurilor Banatului, din care face parte și centrul viticol Silagiu, are toate calitățile necesare pentru producția unor vinuri de calitate. În centrul viticol Silagiu se produc vinuri albe de masă, de calitate superioară, cum ar fi Riesling Italian, Creaţă, Majarcă, Steinchiller Roz, Sauvignon Blanc şi Muscat Ottonel, dar și vinurile roșii din clasicele Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Burgund Mare şi Merlot. În zilele noastre, la Silagiu se regăsesc mai multe crame, precum Aramic, Thesaurus, Dealul Dorului sau Domeniile Sera.

Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic, cultivă o suprafață importantă viță de vie din care bineînțeles produce mai multe sortimente de vin.

„Sunt acționar al Cramei Aramic, alături de cei doi copii ai mei, Cosmin și Ioana. Am plecat de la dorința de a face o casă în vie și am ajuns la o afacere. Am beneficiat de cinci proiecte pe fonduri europene,  trei pentru reconversia viței de vie și două pentru dotarea cramei cu utilaje în vederea vinificării producției de struguri. Reconversia soiurilor a presupus schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ, clone din aceste soiuri sau reamplasarea parcelelor pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe.  Tot aici intră și modernizarea exploataţiilor viticole care trebuie să conducă la creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea  calităţii produselor vitivinicole.

Am început în 2010, iar astăzi, pe lângă cele 40 de hectare pe care le avem în proprietate, am mai concesionat alte 70 de hectare de la Agenția Domeniilor Statului. Foștii proprietari dețineau suprafețe foarte mici și nu au mai făcut cereri de retrocedare, astfel că la Domeniul Statului au rămas 300 de hectare. În cadrul cramei se produc vinuri din patru soiuri de struguri albi și patru soiuri de struguri negri. Reconversia viței de vie a fost obligatorie, iar noile soiuri sunt deosebit de productive și mai rezistente la dăunători.

Vechile soiuri de struguri pe care le cultivau șvabii aduși de pe Valea Rinului, în anul 1783, de către Franz Joseph, au fost distruse de epidemia de filoxeră din 1888, iar terenurile au rămas pustii. Începând cu anii 1895, preotul Silagi aduce din America soiuri mai productive și imune la filoxera. Locuitorii preiau noile culturi.  Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creață, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșeț și chiar Budapesta. Productivitatea crește, iar vinul de Silagiu începe să devină tot mai apreciat.

În 1919 Silagiu avea circa 579 hectare de vie. Vinurile de Silagiu au fost pentru mult timp cele mai apreciate din regiune. Nu au rămas prea multe hărți și date despre această activitate deoarece regiunea se afla situată între două mari imperii, cel Otoman și cel Hasburgic, și granițele erau volatile. Se mai știe că la o vizită a reginei Maria șvabii s-au plâns de vitregiile naturii care le distrug recolta viticolă. Regina i-a sfătuit să ridice o capelă și  astfel a apărut pe culmea dealului locașul de rugăciune care mai există și astăzi. În perioada comunistă, viile au fost preluate de stat.

Soiurile de struguri pe care le cultivăm, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot și Fetească Neagră, oferă o aromă deosebită vinului. Există destule probleme cu care ne confruntăm. În jurul nostru sunt multe parcele nelucrate. Acest lucru a dus la creșterea excesivă a vegetației, ceea ce favorizează apariția dăunătorilor. Zona din jur ar trebui să fie curată. Nu se mai știe ale cui sunt terenurile. Mâna de lucru este puțină și necalificată. Vechea generație care se pricepea s-a stins, iar tinerii nu mai au aplecare spre această îndeletnicire. Ceața și gerul de pe văi este un alt dușman al viței de vie. Viitorul nu arată prea bine. Dacă nu ai bani să investești, nu poți să te extinzi. Un împrumut la bancă acum, când dobânzile cresc de la o zi la alta, înseamnă faliment din start. Încercăm să ne menținem pe linia de plutire și să păstrăm cu grijă ceea ce avem. Ne mândrim cu faptul că Roșu de Silagi 2019 și Alb de Silagi 2020 au obținut Medalia de Aur la Concursul Internațional de Vinuri București, cel mai important Concurs Internațional de Vinuri din Europa de Est. Produsele le comercializăm prin magazinele noastre de specialitate sau online. Crama Aramic produce vinuri de calitate, vinuri pe care vă recomand să le consumați și nu uitați vă vinul este băutura zeilor!”, spune Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic.

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.