De ce s-a supărat România pe Ungaria? Mizele discuțiilor Aurescu-Szijjarto de la București

Share Button

Vizita ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto, la București a venit într-un moment tensionat al relatiilor româno-ungare, legat într-o bună măsură de schimbul de declarații între București și Budapesta pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc. Supărarea părții române este însă una de mai lungă durată și se referă, în principal, la infuzia masivă de bani a Ungariei în Transilvania.

Marți, Aurescu și Szijjarto și-au prezentat pozițiile, ajungând doar în etapa enunțării bunelor intenții.

O vizită nedorită

Pentru a gestiona un moment cu potențial exploziv la nivelul percepției publice, momentul aniversării / comemorării Trianon, 4 iunie, Ministerul român de Externe a făcut eforturi diplomatice pentru ca această vizită să nu aibă loc acum. Prin ambasadele Ungariei la București și României la Budapesta lui Peter Szijjarto i s-a transmis să renunțe la planul său, fără succes însă. În ciuda demersurilor de joia și vinerea trecută, sâmbătă pe agenda publică lui Szijjarto a fost anunțată o conferință de presă comună la Cluj Napoca cu liderul UDMR, Kelemen Hunor. În acest context, Bogdan Aurescu, l-a invitat pe omologul său ungar la București, întâlnirea fiind convenită în ultimul moment, mai exact luni, în preziua anunțată pentru vizita oficialului ungar în România.

De altfel, ministrul român de Externe, a recunoscut în conferința comună de presă de la București, cu Peter Szijjarto, contextul. „Așa cum i-am transmis, aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie”, a spus Aurescu, precizând însă că l-a invitat la București pe Szijjarto, căruia i-a spus „colegul meu”, pentru că România dorește să evite deteriorarea relațiilor bilaterale.

Trianon, o aniversare și „o mare supărare”

„Un prim semnal concret al dorinței părții ungare de a adopta o poziție constructivă este ca în perioada imediat următoare oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu facă declarații contrare spiritului parteneriatului strategic în așa fel încât să respectăm logica acestuia, a tratatului politic de bază și manifestând respect pentru ordinea constituțională din România. (…) Orice astfel de declarații în contextul în care se marchează aniversarea sau comemorarea Trianon vor duce la deteriorarea relțiilor. Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalități de aniversare sau comemorare a evenimentelor istorice semnificative pentru statul și poporul ungar. Doar că pentru noi are o astfel de semnificație. Interpretarea diferită a faptelor istorice e posibilă, dar e necesar să depășim confruntarea generată de această interpretare a faptelor istorice”, a spus Aurescu.

„Are dreptate domnul ministru că nu trebuie ca aceste discuții să influențeze relatiile noastre bilaterale”, a spus și Peter Szijjarto, precizând că Trianonul este „o mare supărare” pentru Ungaria care a pierdut în urmă cu un secol două-treimi din teritoriul său.

Ardealul, ungurii și campania electorală

În spatele ușilor închise, Aurescu i-a cerut lui Szijjarto ca Budapesta să fie rezervată în privința atacurilor la adresa înalților demnitari ai statului român. În timpul conferinței comune de presă, el nu a amintit acest lucru, însă a făcut-o ministrul ungar. Szijjarto a făcut o referire, fără a nominaliza însă, la declarațiile președintelui Klaus Iohannis referitoare la Ardealul dat ungurilor de către PSD, menținându-le în logica electorală internă din România.

„Nu vrem să participăm la discuții privind politica internă a României. Sperăm ca în viitor să nu se repete. Am dori ca în perioada alegerilor, acestea să nu constituie un moment de divergențe”, a spus el. De altfel, chiar președintele Klaus Iohannis a declarat că afirmațiile sale nu au legătură cu comunitatea maghiară, ci cu PSD, fapt transmis de altfel și pe canale specifice părții ungare.

Ulterior, într-o conferință la Cluj, alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor, Szijjarto a calificat declarația lui Iohannis drept dăunătoare, insistând că nu a înțeles de ce șeful statului a implicat Ungaria și maghiarii într-o dezbatere de politică internă.

Banii Budapestei, motiv de tensiune

Dincolo de aceste aspecte, una dintre mizele întâlnirii a fost programul de dezvoltare economică derulat de Guvernul Viktor Orban în Transilvania.

„Planul Kos Karoly”, convenit în 2016 și pus în practică începând cu anul următor este o consecință a Strategiei Națiunii asumată de Viktor Orban în urmă cu aproape zece ani și are ca scop reunificarea națională a maghiarilor din bazinul Carpatic, din punct de vedere identitar, nu geografic. Iar pentru asta a pus la bătaie miliarde de euro, o parte substanțială ajungând la comunitatea maghiară din Transilvania.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat, în mod repetat, că investițiile masive ale Guvernului Ungariei în Transilvania nu au acordul României, reclamație rămasă fără răspuns până azi. Mai mult, în recentul scandal în care a fost implicat ambasadorul român în Ungaria, izbucnit după critici ale unui parlamentar de opoziție privind ajutorul dat maghiarilor de peste graniță, Peter Szijjarto a intervenit susținând filosofia guvernului Orban: „Ungurii care trăiesc peste graniţe fac parte din națiunea maghiară, așa că îi vom ajuta în viitor exact așa cum am făcut-o şi până acum. Pentru că maghiarii de peste graniță pot conta pe guvern”.

Cum s-a derulat acest program? Liderul UDMR Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru presa maghiară că liderii de la București, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu au cerut un acord scris pentru asta.

Administrația condusă acum de PNL îl cere. Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto au convenit marți, la București, să înceapă discuțiile.

„În 2017 am vorbit cu Teodor Meleșcanu despre această problemă (programul economic – n.r.). Am discutat condițiile. Ne-am uitat în ochii celuilalt. Și astfel am stabilit programul. Am înțeles că dl ministru vrea să facem o înțelegere în scris. Vom face. Pe teritoriul României, fără acest acord nu putem”, a spus Szijjarto.

Ce vrea Bucureștiul? „Am transmis colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă”, a spus Bogdan Aurescu.

Ce probleme sunt cu investițiile Guvernului Ungariei în Transilvania

Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare din România prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. Programul este însă neconform în raport atât la Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția.

Primul prevede o limitare a intervenției unui stat în cazul minorităților înrudite doar la domeniile educație și cultură. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția vorbește tot despre aceleași două domenii.

Mai mult, același document subliniază faptul că în condițiile în care legi a căror aplicare privește minoritățile înrudite din alt stat în domenii care nu sunt prevăzute de tratate internaționale sau cutume care prezumă acordul statului respectiv, acesta trebuie cerut înainte de aplicarea oricărei măsuri. Or, Ungaria nu l-a cerut.

În plus, derularea programului Guvernului Ungariei printr-o asociație neguvernamentală din alt stat nu este în conformitate cu criteriile enunțate de Comisia de la Veneția.

În privința criteriilor etnice, invocate de partea română, chiar dacă Fundația Pro Economica susține că derulează proiecte la nivel național, derularea acestora a fost doar în județele Haghita, Covasna și Mureș, în zone în care procentul etnicilor maghiari este de peste 70%.

Cu toate acestea, autoritățile de la București au evitat să califice tranșant drept ilegal programul derulat de Guvernul Ungariei în Transilvania, preferând să invoce lipsa acordului României. Acesta probabil și în lipsa unor investiții ale Bucureștiului în dezvoltarea economică a celor trei județe, din care Harghita și Covasna în topul celor mai sărace din țară. De asemenea, sume consistente au ajuns, prin TVA, în bugetul național.

Momentul semnării unui acord în privința programului economic al Budapestei nu a fost avansat în conferința de presă comună a celor doi ministri de externe, rămânând doar invitația lui Szijjarto ca Aurescu să facă o vizită oficială în Ungaria. Dar și că programul va continua.

(sursa)

187

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.