Daruri muzicale de Crăciun

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

În 21 decembrie a.c. se vor împlini 8 ani de când Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj a organizat, în Studioul de Concerte „Elisabeta Toth”, un concert extraordinar susţinut de Vanda Albotă, nepoata marii pianiste şi profesoare Clara Peia (1911-2005), cea care dă numele prestigiosului Concurs Internaţional de Interpretare Pianistică instituit, la Lugoj, la iniţiativa subsemnatului, începând cu anul 2013. Valoroasa pianistă bănăţeană, rezidentă la Berlin, dorea să omagieze, cu acel prilej, memoria bunicii sale la împlinirea unui veac de la naşterea sa.

Am receptat, atunci, nobilul mesaj cu mult entuziasm, nutrind speranţa readucerii în actualitate a unor vrednici artişti lugojeni, acoperiţi de nedreptul văl al implacabilei uitări. După stingerea ultimului acord, am dat glas unui gând îndelung mocnit, cântărit şi evaluat: i-am promis Vandei Albotă, auditoriului prezent la memorabilul concert, că mă angajez să institui, în viitorul imediat, un concurs pianistic la Lugoj, primul de acest gen din îndelungata tradiţie culturală a vechii noastre urbe.

Animat de vibraţia marii muzici, emoţionat de mesajul pianistic transmis, impresionat de excepţionalul parcurs profesional al Clarei Peia – unul din patronii spirituali ai Lugojului muzical în interbelic –, am continuat, fără ezitare, parcursul proiectului nostru, înfruntând, uneori, imprevizibile obstacole, inclusiv de natură financiară, care au culminat în 2019, când, surprinși de convulsiile Scilei și Caribdei politicii românești postdecembriste, ne-am trezit fără putința de a utiliza bugetul aprobat de reprezentanții Primăriei și ai Consiliului Local.

Un alt mic jubileu, de doar trei ani, pe care ne face plăcere să-l menționăm, acum, în preajma Crăciunului, îl datorăm Primăriei, care, prin edilul său șef, a semnat rezoluția, aprobată de membrii Consiliului Local, prin care s-a achiziționat un pian nou de concert, pentru a înnobila bătrâna scenă de concert a Teatrului Municipal.

Instrumentul (un Yamaha performant) s-a constituit într-un dar de preț, oferit publicului larg și elitelor culturale lugojene, naționale, dar și universale, care vor dori să poposească în urbea lui Vidu, pe caldarâmul căreia au pășit adevărați apostoli ai muzicii: Franz Liszt, Pablo Casals, Béla Bartók și, nu în ultimul rând, George Enescu, patriarhul muzicii românești, pe care Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” îl omagiază periodic, prin instituirea unei zile muzicale omonime.

Bătrânul pian de pe scena Teatrului din Lugoj, pe care unii pianişti profesionişti îl evitau (dar ale cărui clape au fost măiastru mângâiate, de-a lungul timpului, între alţii, de Béla Bartók, Nicolae Caravia, Ionel Gherea, Iosif Willer și Liviu Tempea), a poposit, într-un final fericit, în Casa Bredicenilor.

Credem că ar fi oportună, pentru promovarea Lugojului cultural, montarea unei plăci memoriale, în foaierul Teatrului Municipal, pe care să fie inscripţionate aceste nume, dar şi atâtea altele care au înnobilat sfântul locaş al urbei noastre, inaugurat în decembrie 1900.

Un mare medic chirurg lugojean, deopotrivă desăvârșit pianist, cu studii de specialitate la București și Paris (unde a fost învățăcelul lui Alfred Cortot), dr. Gheorghe Iamandi, cu prilejul concertului său de adio, susținut pe scena Teatrului în anul 1942, rezolvase problema calității precare a pianului, aducându-şi de-acasă propriul instrument, așa cum melcul își cară căsuța în spinare.

Cu mai bine de un veac în urmă, în noiembrie 1846, aflat pe traseul ultimului său mare pelerinaj concertistic, Franz Liszt poposise și la Lugoj, prestigioasa capitală a comitatului Caraș, unde venise, potrivit vechiului său obicei, cu propriul său pian, transportat într-o caleașcă specială. Ce-i drept, pe vremea aceea spectacolele se țineau pe scena vechiului teatru, edificat de frânghierul Anton Liszka în anul 1835.

Constantin-T. STAN

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.