Cum a fost jefuit poporul român (2)

Leul românesc. În anul 1867, pe teritoriul României circulau 100 de tipuri de monede, printre care monede turcești (lire 7,32 g aur), rusești (poli imperiali 6,58 g aur), austriece (ducați 3,79 g aur), franceze (franci 5 g argint), engleze (lire 7,33 g aur) ș.a. Guvernul liberal al României, a decis să introducă în circulație și bani românești. Astfel, este bătută moneda de 1 leu, din 5 g de argint, echivalând cu 0,3225 g aur, identic cu francul francez de la care s-au inspirat, cu denumirea de „leu aur”, sau „carolini”, după numele domnitorului Carol I. Un leu aur echivala ca valoare în aur cu 23 lei în 1989 și cu 67 lei actuali (14,4 euro). Baterea monedei s-a efectuat în Marea Britanie. Prețuri 1867: 1 kg carne de porc = 0,68 lei; 1 kg mălai = 0,11 lei.

Jaf german. În anul 1875, consorțiul german Strousberg construiește la cererea guvernului căi ferate la prețul impus de germani, de 300.000 lei aur/km, în loc de 150.000 lei aur cât era normal.

Jaf britanic. Compania britanică Crawley construiește 85 km de cale ferată cu prețul fabulos de 439.000 lei aur/km, în loc de 150.000 lei, jefuind astfel statul roman de 24,5 milioane lei aur. Compania britanică Barkley construiește 70 km cale ferată cu 300.000 lei/km, în loc de 150.000 lei/km, jefuind statul cu 10,5 milioane lei aur.

Jaf românesc. La jaf au participat și unii politicieni și înalți funcționari de stat români. Companiile străine au lungit traseele executând ocoluri mari și inutile. În zona Balș, linia ferată a alunecat la vale cu poduri cu tot, pentru că nu a fost consolidat cum trebuie terasamentul. Cu toate că au fost plătiți peste valoarea muncii, străinii au realizat mai puține stații, linii de garaj, magazii și depouri. Acestea au fost construite de români, cu alte cheltuieli, după plecarea străinilor.

Șantaj german. În anul 1878, pentru pagubele enorme produse de compania germană Strousberg, guvernul român cere despăgubiri. Dar, între timp, compania germană a dat faliment, solicitând sprijin cancelarului german Bismark. Cancelarul a solicitat guvernului român să renunțe la despăgubiri, altfel, Germania nu va recunoaște România ca stat independent. Guvernul român nu a avut de ales și a renunțat la despăgubiri.

Venituri regale. Din anul 1881 până în anul 1894, guvernul roman acordă din bugetul de stat regelui Carol I suma de 3,5 milioane lei aur/an. Apoi, pe lângă această sumă, guvernul acordă suveranului și câte 20.000 lei aur lunar, pentru întreținerea familiei regale.

Afaceri ilegale. Fabrica de hârtie Letea produce o pagubă statului de 18,0 lei aur, din cauza unor afaceri ilegale cu păduri, efectuate de politicienii de la guvernare.

Cel mai mare moșier. În anul 1884, guvernul forțează Parlamentul, folosind forța militară, să voteze domeniile regale pentru regele Carol I. Acesta primește 12 mari moșii în județele Brăila, Dolj, Neamț, Prahova, Suceava, Vaslui și Ilfov, cu o suprafață totală de 132.110 ha, regele devenind astfel cel mai mare moșier din România.

Scutiri de impozite. În anul 1887, capitaliștii străini din România, în baza legilor adoptate, primesc de la guvernul român terenuri pe o durată de 90 de ani, fiind scutiți de impozite directe și taxe pe calea ferată.

Jaf austro-britanic. În anul 1888, compania austro-britanică Offenheim a construit 224 km de cale ferată cu 300.000 lei aur/km. Întrucât această companie a împiedicat guvernul să cunoască veniturile și cheltuielile reale, forțând prin contract România să suporte deficitele de cca 33,0 milioane lei aur, guvernul a ordonat armatei să ocupe liniile ferate, trecându-le definitiv în administrația statului.