Cum a fost jefuit poporul român (13)

Mitingul din 30 aprilie 1989

Orașele din România. În anul 1939, în România erau 175 de orașe: 61 (35%) aveau canalizare, 114 fără canalizare, 67 (38%) aveau alimentare cu apă, 108 fără alimentare cu apă, 131 (75%) aveau lumină electrică, 44 nu aveau lumină electrică.

Pagube germane. Pierderile suferite de România sub dominația economică a Germaniei între 1939-1944 s-au ridicat la 62,5 miliarde de lei (660 milioane de dolari valuta 1938). Întreținerea misiunii militare germane între anii 1940-1944 a costat România 67 miliarde de lei.

Distrugeri germane. Distrugerile, crimele de război, rechizițiile și jafu-rile armatei hitleriste în perioada 23 august-25 octombrie 1944 au fost eva-luate la circa 30 miliarde de lei.

Daune ungaro-germane. Daune-le provocate de ocupația ungară și germană în Transilvania între 1940-1944 s-au ridicat la 50 miliarde de lei.

Despăgubiri de război. România avea de plătit pentru participarea la război în tabăra fascistă între anii 1941 -1944 despăgubiri pentru Uniunea so-vietică în valoare de 1,5 miliarde de dolari, valuta 1938. Deoarece armata română a participat la lupte alături de armata sovietică până în Cehoslovacia și Austria, datoria a fost redusă la 300 milioane de dolari, plătiți în bunuri timp de 7 ani (1945 – 1951).

Confiscări de utila-je. În timpul războiului, mareșalul Antonescu a confiscat fabricile evreilor din România pe care apoi le-a donat capitaliștilor germani. Conform tratatului dintre aliați din anul 1945, sovieticii au primit aprobarea de a confisca toate fabricile capitaliștilor germani din statele eliberate de Uniunea Sovietică. Astfel, sovieticii au luat o parte și din utilajele acestora din România.

Datoriile lui Ceaușescu. Din anul 1979 până la 30 aprilie 1989, poporul român a suferit, timp de 10 ani, plata în forță a datoriei și a dobânzii, la dorința nemiloasă a lui Ceaușescu, care considera România proprietatea lui. Astfel, în cei zece ani, au fost plătite datorii efectuate de Ceaușescu în valoare de 14 miliarde de dolari, plus 7 miliarde de dolari dobânzile, în total 21 miliarde de dolari. Aceste datorii au fost plătite în bunuri agricole, alimentare, carburanți ș.a. reducând drastic con-sumul populației României.

Exploatarea continuă. După plata datoriei, de la 1 mai 1989, res-tricțiile au rămas aceleași, adică raționalizarea ca pe timpul războiului, ba mai mult, în luna iunie Ceaușescu și Elena au stabilit pe harta țării ce sate vor dispărea. Apoi, Ceaușescu a criticat, în luna august, pe toți prim-secretarii de județe că n-au trecut la sistematizarea satelor, amenințându-i cu măsuri împotriva lor.

Alergați ca vătuii. În septembrie, Nicu Ceaușescu s-a luat de Ceaușescu, precizându-i că „dacă nu vom da ali-mente populației vom fi alergați ca niște vătui (pui de iepure)”.

Lugoj, 1 mai 1989. Pentru că la mitingul organizat de comitetul municipal de partid pe 30 aprilie 1989, lugojenii nu l-au ovaționat pe Ceaușescu, secretara municipiului,  Basica Paulina, care se considera la fel ca Ceaușescu, patroana Lugojului, a interzis pentru a doua zi, de 1 mai, organizarea la plopi, a sărbătoririi zilei de 1 mai cu programe artistice, mici și bere.

As. Mil. R. R. ”Lt. erou P.Laţcu” Lugoj

Paulina Basica
Mitingul din 30 aprilie 1989

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.