Cum a fost jefuit poporul român (13)

Orașele din România. În anul 1939, în România erau 175 de orașe: 61 (35%) aveau canalizare, 114 fără canalizare, 67 (38%) aveau alimentare cu apă, 108 fără alimentare cu apă, 131 (75%) aveau lumină electrică, 44 nu aveau lumină electrică.

Pagube germane. Pierderile suferite de România sub dominația economică a Germaniei între 1939-1944 s-au ridicat la 62,5 miliarde de lei (660 milioane de dolari valuta 1938). Întreținerea misiunii militare germane între anii 1940-1944 a costat România 67 miliarde de lei.

Distrugeri germane. Distrugerile, crimele de război, rechizițiile și jafu-rile armatei hitleriste în perioada 23 august-25 octombrie 1944 au fost eva-luate la circa 30 miliarde de lei.

Daune ungaro-germane. Daune-le provocate de ocupația ungară și germană în Transilvania între 1940-1944 s-au ridicat la 50 miliarde de lei.

Despăgubiri de război. România avea de plătit pentru participarea la război în tabăra fascistă între anii 1941 -1944 despăgubiri pentru Uniunea so-vietică în valoare de 1,5 miliarde de dolari, valuta 1938. Deoarece armata română a participat la lupte alături de armata sovietică până în Cehoslovacia și Austria, datoria a fost redusă la 300 milioane de dolari, plătiți în bunuri timp de 7 ani (1945 – 1951).

Confiscări de utila-je. În timpul războiului, mareșalul Antonescu a confiscat fabricile evreilor din România pe care apoi le-a donat capitaliștilor germani. Conform tratatului dintre aliați din anul 1945, sovieticii au primit aprobarea de a confisca toate fabricile capitaliștilor germani din statele eliberate de Uniunea Sovietică. Astfel, sovieticii au luat o parte și din utilajele acestora din România.

Datoriile lui Ceaușescu. Din anul 1979 până la 30 aprilie 1989, poporul român a suferit, timp de 10 ani, plata în forță a datoriei și a dobânzii, la dorința nemiloasă a lui Ceaușescu, care considera România proprietatea lui. Astfel, în cei zece ani, au fost plătite datorii efectuate de Ceaușescu în valoare de 14 miliarde de dolari, plus 7 miliarde de dolari dobânzile, în total 21 miliarde de dolari. Aceste datorii au fost plătite în bunuri agricole, alimentare, carburanți ș.a. reducând drastic con-sumul populației României.

Exploatarea continuă. După plata datoriei, de la 1 mai 1989, res-tricțiile au rămas aceleași, adică raționalizarea ca pe timpul războiului, ba mai mult, în luna iunie Ceaușescu și Elena au stabilit pe harta țării ce sate vor dispărea. Apoi, Ceaușescu a criticat, în luna august, pe toți prim-secretarii de județe că n-au trecut la sistematizarea satelor, amenințându-i cu măsuri împotriva lor.

Alergați ca vătuii. În septembrie, Nicu Ceaușescu s-a luat de Ceaușescu, precizându-i că „dacă nu vom da ali-mente populației vom fi alergați ca niște vătui (pui de iepure)”.

Lugoj, 1 mai 1989. Pentru că la mitingul organizat de comitetul municipal de partid pe 30 aprilie 1989, lugojenii nu l-au ovaționat pe Ceaușescu, secretara municipiului, Basica Paulina, care se considera la fel ca Ceaușescu, patroana Lugojului, a interzis pentru a doua zi, de 1 mai, organizarea la plopi, a sărbătoririi zilei de 1 mai cu programe artistice, mici și bere.