Cristian Rudic: „Lugojul a demonstrat că se află pe harta culturală a Europei”

Share Button

Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Este o instituție  publică aflată în subordinea Ministerului Culturii din România. La 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a efortului depus în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.

După aproape opt luni de interimat, Cristian Rudic a devenit oficial director al Operei Naționale Române din Timișoara. În vârstă de 50 de ani, originar din Arad, Cristian Rudic este absolvent al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, secția Canto, clasa prof. Emil Rotundu, pe care a absolvit-o în 1995.

Din 2013 este membru în Consiliul artistic al Operei Naționale Române Timișoara. Din 1993 este solist vocal al Operei Naționale Române Timișoara, după ce un an, între 1988 şi 1989, a fost corist în Corul Filarmonicii de Stat Arad. Pe parcursul carierei a interpretat roluri de operă, de operetă, de musical, dar şi de teatru dramatic.

Începând cu 1994, în ţară a avut colaborări cu Filarmonica „George Enescu”, din București, Filarmonica de Stat „Transilvania”, din Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat „Moldova”, din Iași, Filarmonica din Brașov, Filarmonica de Stat „Banatul”, din Timișoara, şi cu Opera Națională București.

În străinătate a avut colaborări în Austria, cu Wiener Mozart-Konzerte, Stadttheater Baden, Neue Oper Viena, Opera din Graz şi Festivalul St. Margarethen, în Spania, cu Filarmonica din Bilbao, Teatro Pérez Galdós Las Palmas şi Teatro de la Zarzuela Madrid, în Germania, cu Filarmonica din Köln, în Elveţia, cu Theater St. Gallen, şi în Japonia, cu Opera Nomori, din Tokyo.

De asemenea, a colaborat cu personalități din domeniul muzical şi cel al teatrului, printre aceştia numărându-se dirijorii David Crescenzi, Victor Dumănescu, Remus Georgescu, Ion Iancu, Philippe Jordan, Walter Kobera, Cristian Mandeal, Peter Oschanitzky, Renato Palumbo, Antoni Ros-Marbà,  Emil Simon şi regizorii David Alden, Gianfranco De Bosio, Diana Kienast, John Kox, Christine Mielitz, Giancarlo del Monaco, Silviu Purcărete.

În 1995 a primit Premiul III la Concursul Internațional de Canto „Hariclea Darclée“, din Brăila, iar în 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, conferit prin Decret al Președintelui României.

Am preluat „casa mea” atât de dragă, în care locuiesc de peste un sfert de secol. Se deschid orizonturi noi spre Capitală Culturală pentru oraşul nostru, pe care-l consider dintotdeauna special din punct de vedere cultural, şi vom face ca drumurile să ducă şi în Capitala Culturală Europeană, şi spre coloana culturală principală, Opera Naţională Română Timişoara. Este o răspundere enormă, pentru că sunt aici pentru a organiza Opera Naţională, iar cultura poate deveni centru de atracţie, nu doar pentru Capitala Culturală Europeană, ci în general. Nu este uşor, dar mă bazez pe o echipă consolidată în ani şi care va fi împrospătată doar pe criterii de competenţă şi experienţă”,

spune Cristian Rudic.

Noul director susţine că nu merge pe ideea negării trecutului, ci pe continuitate, iar dacă ceva funcţionează bine, nu trebuie oprit.

„Este casa noastră, a cărei soartă o hotărăşte publicul, lucru care s-a dovedit în cazul operei, al operetei şi al musicalului. Pe acest public ne bazăm, dar şi pe atragerea altuia tânăr, care este viitorul. Efectele eforturilor de azi din cultură, fie ea teatru muzical sau nu, se vor vedea în timp. Este un efort permanent”, a adăugat el.

În privinţa repertoriului, Cristian Rudic susţine că va păstra în program repertoriu actual, care s-a dovedit a fi iubit de publicul meloman, augmentat, după posibilităţile financiare, cu producţii conforme dezideratului estetic de secol XX-XXI.

„Opera este dramma per musica de acum cinci sute de ani până azi şi conţine în definiţie şi teatrul şi muzica. Dezideratul wagnerian de spectacol total nu a fost atins, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încercăm. Opereta este un gen care la Timişoara este mai mult decât oriunde la el acasă şi ţinem să demonstrăm că nu este o piesă de muzeu. Chiar musicalul este prezent pe scena timişoreană (Frumoasa şi Bestia în coproducţie cu Teatrul Naţional Timişoara şi Scripcarul pe acoperiş). Deschiderea către publicul tânăr se face tocmai prin aceste două genuri, operetă şi musical, şi vom continua un drum deja început cu ani în urmă. Provocarea va fi de a îmbina publicul con-sacrat cu publicul pe care ne propunem să-l cucerim”,

a conchis Cristian Rudic.

De-a lungul timpului, numeroși interpreți lugojeni au cântat pe scena operei timișorene, drept pentru care, Cris-tian Rudic se simte foarte legat de orașul de pe malurile Timișului și ai săi locuitori.

„De-a lungul istoriei, Lugojul a demonstrat că se află  pe harta culturală a Europei, oferind spiritului uman cât și lumii musicale personalitați artistice marcante, atât în chip de creatori, cât și de interpreti. Acum, în prag de Capitală Europeană a Culturii, distanța geografică dintre Lugoj și Timișoara ne-o dorim scurtată nu doar prin existența autostrăzii, cât și prin idealuri spirituale comune.   Vă invităm la Operă! Venisti! Vidisti! Audisti!”,

încheie Cristian Rudic.

Dan TIMARU

 

327

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.