Colecția de arheologie a muzeului lugojean, în atenția cercetătorilor americani

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Marți, 17 aprilie 2018, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj a fost prezent cercetătorul american prof. dr. Jeremy M. Hutton, profesor asociat la University of Wisconsin–Madison, însoțit de asistentul domniei sale.

Profesorul Hutton a fost interesat de trei inscripții palmyrene din epoca romană ce datează din secolele II – III d.Chr., care se află în colecțiile muzeului lugojean, provin din săpăturile regretatului G. G. Mateescu și au ca proveniență castrul de la Tibiscum.

Cele trei inscripții ce vor fi analizate și studiate vor fi cuprinse, alături de multe altele, din întreaga lume, în corpusul de inscripții palmyrene și aramaice ce fac obiectul unui vast proiect de cercetare inițiat de Universitatea Wisconsin, de a realiza un catalog al tuturor inscripțiilor palmyrene existente.

Profesorul Hutton a susținut miercuri, 18 aprilie 2018, în cadrul Universității de Vest din Timișoara, o conferință intitulată Palmyrenians around the Roman Empire.

Imperiul Palmyrean (260–273) a fost un imperiu efemer care s-a deprins din Imperiul Roman ca urmare a crizei din secolul al III-lea d. Chr. Cuprindea provinciile romane Siria, Palestina, Egipt și o parte considerabilă din Asia Minor.

Imperiul a fost condus de regina Zenobia (n. 240 – d. cca. 274 d. Chr.) și de fiul acesteia Vaballathus. Capitala a fost orașul Palmyra (Siria de astăzi). În anul 267 sau 268 d. Chr., regina Palmyrei, Septima Augusta Zenobia, declară independența orașului, iar fiul ei a preluat conducerea Siriei și a ocupat vreme de doi ani Egiptul Inferior (268-270 d. Chr.).

Împăratul roman Aurelian (270–275 d. Chr.) învinge în anul 272 trupele Palmyrei și distruge orașul, Zenobia fiind luată la Roma prizonieră. Mai târziu, împăratul Dioclețian (284-305 d. Chr.) admite reconstruirea parțială o orașului distrus, condiționând refacerea de existența unui castru militar roman în zonă.

Situl arheologic Palmyra a fost înscris în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

„Prin introducerea inscripțiilor în corpusul mai sus menționat și publicarea acestora, colecția de arheologie a muzeului lugojean este din nou prezentă în elita arheologiei internaționale”, ne-a declarat Răzvan Pinca, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

AL PRESS

 

Despre admin 6555 de articole
Nicolae Silade, poet și jurnalist

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.