Calendar Creștin Ortodox 2025

 

Ce este calendarul ortodox

Calendarul creștin ortodox este un sistem liturgic și religios utilizat de Biserica Ortodoxă pentru organizarea anului bisericesc, incluzând sărbătorile, zilele sfinților, posturile și alte evenimente importante legate de cultul creștin ortodox.

Calendarul ortodox sau calendarul bisericesc constă dintr-o serie de cicluri în funcție de sărbătorile religioase care sunt celebrate în Biserica Ortodoxă. Conform orthodoxwiki.org există trei calendare care se folosec în cadrul Bisericii Ortodoxe: Calendarul iulian (stil vechi); Calendarul iulian revizuit (stil nou); Calendarul gregorian (stil nou).

Rolul calendarului ortodox este de a ghida atât slujbele religioase din biserică, cât și practicile zilnice ale credincioșilor.

Calendarul cuprinde atât sărbători fixe, cât și sărbători mobile. Sărbătorile fixe sunt cele care se desfășoară la aceeași dată în fiecare an, cum ar fi Nașterea Domnului (Crăciunul), pe 25 decembrie, sau Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august.

Pe de altă parte, sărbătorile mobile, precum Paștele, Duminica Floriilor sau Pogorârea Duhului Sfânt, sunt calculate anual în funcție de data Paștelui, care este stabilită conform unui algoritm bazat pe calendarul iulian.

Un alt element esențial al calendarului ortodox îl reprezintă perioadele de post, care pregătesc credincioșii pentru sărbători importante. Printre acestea se numără Postul Paștelui, Postul Crăciunului, Postul Sfinților Apostoli și Postul Adormirii Maicii Domnului.

Calendarul indică și zilele speciale de pomenire a morților, cum ar fi Moșii de iarnă sau Moșii de vară, precum și zilele de dezlegare, în care se permite consumul unor alimente, precum peștele, chiar și în timpul posturilor stricte.

Calendarul ortodox nu este doar un simplu instrument de organizare, ci o expresie a tradiției și credinței ortodoxe. El structurează ritmul vieții spirituale, oferind credincioșilor repere clare pentru sărbători, posturi și momente de rugăciune. Prin urmare, el joacă un rol vital în păstrarea și continuarea tradițiilor bisericești și în aprofundarea legăturii credincioșilor cu Dumnezeu.

Unde se folosesc calendarele

Calendarul iulian a fost adoptat de Bisericile Ortodoxe din Ierusalim, Rusia, Serbia, Georgia, Polonia, Sinai, Ucraina, Japonia.

Calendarul iulian revizuit a fost adoptat în Constantinopol, Alexandria, Antiohia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Albania, Cehia, Slovacia și de către Biserica Ortodoxă din America, acestea numindu-se biserici pe stil nou.

Calendarul gregorian a fost adoptat de Bisericile Ortodoxe din Finlanda și Estonia.

Sărbători și sfinți din calendar cu cruce roșie și cruce neagră

A rămas o tradiție ca un sfânt care a fost cunoscut și a activat într-una dintre provinciile românești să fie trecut în calendarul din zona din care făcea parte cu cruce roșie. Diferența dintre sărbătorile cu cruce roșie și sărbătorile cu cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăția și solemnitatea slujbelor. Astfel, sunt cunoscute:

Sărbători mari – praznice împărătești, sărbătorile Maicii Domnului și ale sfinților importanți. Acestea sunt trecute cu cruce roșie încadrată de cerc sau paranteze, semn distinctiv pentru importanța slujbei;

Sărbătorile sfinților cu priveghere și polileu – acestea sunt trecute fie cu crucea roșie, fie cu cruce neagră cu o singură paranteză;

Sărbătorile sfinților fără priveghere – sunt marcate în calendar cu o cruce simplă; Sărbătorile sfinților mai puțin însemnați – sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie, iar în calendar sunt trecute cu cruce neagră.

Ce înseamnă praznic în calendarul ortodox

Praznic, praznicul sau prăznuire, prăznuirea este ziua în care Biserica sărbătorește un eveniment din istoria mântuirii, un sfânt sau sfinte moaște. Praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii la care se cântă în slujbele Bisericii rugăciuni și imnuri.

Ce înseamnă acatist

Acatistul este un imn de laudă ce îi este închinat lui Dumnezeu, Maicii Domnului sau unuia dintre sfinți. Denumirea (“ακαθιστος” în limba greacă) vine prin adăugarea unui a privativ la verbul “καθιξω”, “a sta jos”, “a ședea”, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, pe scaun, ci în picioare.

De ce Anul Nou Bisericesc începe la 1 septembrie

Data de 1 septembrie pentru începutul anului bisericesc a fost împrumutată de la evrei. Ei sărbătoreau pe 1 septembrie anul civil, potrivit Sinaxarului din Mineiul zilei de 1 septembrie.

Evreii încep calendarul cu luna septembrie, luna Tișri, iar în această primă zi ei se odihneau și aduceau Domnului ardere de tot. Potrivit tradiției, Mântuitorul Iisus Hristos și-a început activitatea pe 1 septembrie, atunci când a intrat în sinagogă și a citit cuvintele prorocului Isaia.

Începutul Anului Nou bisericesc la 1 septembrie a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit această dată de sărbătoare ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor.

Zile de post și posturi în calendar ortodox 2025

• • Miercurile și vinerile de peste an, exceptându-le pe cele cu dezlegare, însemnate cu harți
  • Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)
  • Tăierea Capului Sfanțului Ioan Botezatorul (29 august)
  • Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
  • Postul Sfintelor Paști (3 martie – 19 aprilie)
  • Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (16 iunie – 28 iunie)
  • Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
  • Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)

Când nu se fac nunți în 2025

Potrivit calendarului ortodox 2025, zilele în care nu se fac nunți sunt cele de post și praznicele împărătești.

• • În toate zilele de post de peste an
  • În zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora
  • În săptămână lăsatului sec de carne (23 februarie – 1 martie)
  • În Postul Sfintelor Paști (2 martie – 20 aprilie)
  • În Săptămână Luminată (21 aprilie – 27 aprilie)
  • În Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (16 iunie – 28 iunie)
  • În Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 15 august)
  • În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
  • În perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie)

Zile și sărbători legale în care nu se lucrează în 2025

• • 1 ianuarie – Anul Nou (miercuri)
  • 2 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (luni)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (marți)
  • 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române (vineri)
  • 18 aprilie – Vinerea Mare
  • 20 aprilie – prima zi de Paște (duminică)
  • 21 aprilie – a doua zi de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (joi)
  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – a doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
  • 25 decembrie – prima zi de Crăciun (joi)
  • 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (vineri)