BNR atenționează PSDNL asupra creșterii prețurilor

Riscurile intrării în recesiune a economiei României au crescut odată cu măsurile fiscale luate de PSDNL, care încearcă astfel să-și protejeze bazinul electoral al bugetarilor pe seama mediului privat. „Niciuna (dintre țările din regiune,  n.red.) nu are problema fiscal-bugetară pe care o are România”, a atras atenția guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra Inflației.

Aceasta creează dificultăți BNR în ceea ce privește scăderii inflației. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie, se arată că „incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu”.

Principală armă antiinflaționistă aflată la dispoziția băncii centrale este cursul euro/leu. Motiv pentru menținerea stabilității acestuia, ceea ce a făcut din leu cea mai stabilă monedă regiune, cu o depreciere de la începutul anului de numai 0,45%.

Cursul euro a scăzut de la 4,9696 lei, în ședința de marți, la 4,9673 lei, în cea de joi, pentru ca această săptămână să înceapă la 4,9692 lei, când de la o deschidere la 4,967 lei cotațiile au urcat la 4,973 lei.

Indicii ROBOR se situau la valori comparabile cu cele din ultima parte a lunii iunie 2022, evoluție datorată scăderii inflaţiei de la 8,8% în septembrie la 8,07% în octombrie.

ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la începutul acestei săptămâni la 6,30%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,37 la 6,36%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,46 la 6,44%.

Luni, Trezoreria s-a împrumutat cu 757,7 milioane lei, cu scadența în octombrie 2026, față de o valoare inițială a emisiunii de 500 milioane lei, iar randamentul mediu a fost de 6,47%/an. Săptămâna trecută, statul s-a împrumutat cu peste 420 milioane lei față de valorile inițiale ale emisiunilor.

Atât Jerome Powell, președintele Fed, cât și Christine Lagarde, preşedintele BCE, au afirmat săptămâna trecută că sunt instituțiile pe care le conduc sunt pregătite să mențină un nivel ridicat al dobânzilor de politică monetară până când va fi atins nivelul țintă propus pentru inflație.

Euro a avut o evoluție descendentă, și a alunecat de la 1,0756 dolari, la începutul săptămânii trecute, maxim al ultimelor două luni, la 1,0656 dolari, la sfârșitul ei. Lunea aceasta, piața a fost influențată de faptul că Moody’s a înrăutăţit perspectiva ratingului de credit al SUA de la stabilă la negativă, iar cotațiile erau de 1,0667 – 1,0701 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,6224 și 4,6566 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,6473 lei.

După scăderea de vinerea trecută a lirei sterline la 5,6833 lei, provocată de stagnarea economiei Marii Britanii în trimestrul al treilea, media de lunea aceasta a urcat la 5,6924 lei. În schimb, francul elvețian a coborât de la 5,1647 la 5,1492 lei.

Deprecierea monedei americane și a unciei la 1.934 – 1.942 dolari au provocat lunea aceasta scăderea prețului gramului de aur la 289,5683 lei.

Bitcoin a testat joia trecută pragul de 38.000 dolari, maxim al ultimelor 18 luni, și fluctua la începutul săptămânii între 36.679 și 37.396 dolari. Ethereum a devenit cea mai tranzacționată criptomonedă ceea ce i-a ridicat prețul la aproape 2.150 dolari.

Radu GEORGESCU