O prezență constantă la ultimele ediții ale megafestivalului „Enescu” – eveniment cu un semnificativ impact în cele mai selecte medii muzicale europene, dar și dincolo de Ocean – este reșițeanul Sabin Pautza.
În 2018, compozitorul și dirijorul bănățean a lansat, la finalul concertului de deschidere a Concursului Internațional „George Enescu”, împreună cu academicianul Cornel Țăranu, un CD de referință (Casa de Discuri „Capriccio”), care cuprinde și oratoriul Strigoii, pentru recitator, bariton, soprană, tenor și orchestră, pe versuri de Mihai Eminescu, pe baza schițelor originale enesciene (reeditare și reconstrucție: Cornel Țăranu, orchestrație: Sabin Pautza).
Opusul lui Enescu va fi interpretat, în 26 septembrie a.c., la Konzerthaus din Berlin, cu Rundfunk-Sinfonieorchester, sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea, după o primă audiție mondială care a avut loc, în decembrie 2018, la Cluj-Napoca, cu corul și orchestra Filarmonicii „Transilvania”.
Tot sub măiastra pană de orchestrator a lui Sabin Pautza, cei care vor achiziționa CD-ul se vor putea bucura de acordurile din Ahasvérus, o lucrare enesciană de tinerețe, reconstituită pe baza schițelor păstrate în arhiva Muzeului Național „George Enescu”.
De semnalat că o lucrare omonimă – Ahasvérus, o simbolistică cu valențe mitice a evreului veșnic rătăcitor (o melodramă pentru orgă, voce, violoncel, cor și timbale), a prezentat, în 1913, la prima ediție a Concursului Național de Compoziție „George Enescu”, bănățeanul Aurel Popovici-Racoviță (născut în comuna Racovița, preot greco-catolic în comuna Ticvaniu Mic și Lugoj, profesor de muzică la Colegiul „Moise Nicoară” din Arad), pentru care a fost distins cu o mențiune.
Sabin Pautza a oferit melomanilor prezenți pe scena din Piața Festivalului și două prime audiții camerale: Cu miresme amețitoare și Iconostas, pe versuri de Claudia Voiculescu, în interpretarea sopranei Rodica Anghelescu, elevă la Colegiul Național de Artă „Dinu Lipatti”, precum și o mai veche lucrare, care se cântă cu mare succes pe cele mai importante scene: Din vise dragi, poeme (Dumitrița Sinita, elevă la aceeași instituție).
Cântecele lui Tiberiu Brediceanu, dăruite publicului pe aceeași estradă (Mult mă-ntreabă inima și Doina Stăncuței), nu au putut estompa sentimentul de frustrare pentru modesta reprezentare a marilor creatori din vestul de țară.
O contribuție în salvarea onoarei muzicienilor bănățeni lugojeni și-au adus-o tenorul Liviu Indricău și baritonul Dan Indricău, cândva soliști ai Corului „Ion Vidu” (camerală prezentă, în 2011, pe scena Festivalului!), formați, în adolescență, la școala vocală a lui Remus Tașcău (Păstorul, respectiv Creon, în Oedipe, capodoperă pusă în scenă de Opera Națională din București).
Simpozionul Internațional de Muzicologie „George Enescu” a reunit, sub coordonarea lui Mihai Cosma, nume din elita muzicologiei românești: academicienii Octavian Lazăr Cosma și Cornel Țăranu, universitarii Adrian Iorgulescu (președintele UCMR), Ulpiu Vlad, Nicolae Gheorghiță, Lavinia Tomulescu-Coman, Vasile Vasile, Veturia Dimoftache, Vasilica Stoiciu-Frunză, Marcel Spinei, Cristina Andrei (directorul Muzeului Național „George Enescu”) ș.a.
În premieră, a fost instituită o nouă secțiune, consacrată criticilor și cronicarilor muzicali, voci tot mai rare și timide în stufosul peisaj jurnalistic contemporan, mai cu seamă în provincie.
Printre aceste piscuri ale muzicologiei contemporane s-a rătăcit (voit și fericit) și subsemnatul, devotat Lugojului muzical, modest dascăl la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, în urma unei onorante invitații.
O invitație care acreditează abordările mele muzicologice din ultimii ani, dăruite Banatului muzical, Lugojului, orașul muzicii, și care obligă la demersuri viitoare de același calibru.
Constantin-T. STAN
Lasă un răspuns