5.000 de lugojeni au părăsit orașul. Populația Lugojului a scăzut cu 12,2% în ultimul deceniu

Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2021 (RPL2021), populația rezidentă a municipiului Lugoj a scăzut față de anul 2011, cu 12,2%.

Rezultatele recensământului arată că populația rezidentă a municipiului Lugoj este de 35.450 de persoane, în scădere cu 4.911 locuitori față de recensământul precedent.

Situația este sumbră și la nivelul județului Timiș, care, conform RPL2021, are o populație rezidentă de 650.533 de persoane, în scădere cu 33.007 locuitori, dar și la nivelul municipiului Timișoara, a cărui populație a scăzut de la 319.279 de persoane în 2011, la 250.849 de persoane, în 2021.

Populația rezidentă a scăzut și în orașul Făget (6.595 de persoane, față de 6.761 de persoane în 2011), dar și în majoritatea comunelor din zona de est a județului (Balinț, Bara, Bârna, Bethausen, Boldur, Criciova, Dumbrava, Fârdea, Găvojdia, Margina, Nădrag, Tomești, Victor Vlad Delamarina).

Au fost însă și câteva comune din zonă unde numărul locuitorilor a crescut în ultimul deceniu: Coșteiu, Darova, Traian Vuia, Știuca.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Timiș, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt: comuna Giroc care a ajuns la o populație de 22.270 persoane (cu 13.882 persoane mai mult decât în 2011), comuna Dumbrăvița cu o populație rezidentă de 20.014 persoane (cu 12.492 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Moșnița Nouă cu o populație rezidentă de 16.424 persoane (cu 10.221 persoane mai mult decât în 2011).

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Bara (299 locuitori – 22,9% față de populația din 2011) și municipiul Timișoara (250.849 locuitori – 21,4% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna Bara, ca și la recensământul precedent, iar cea mai mare comună din județ este comuna Giroc.

În ceea ce privește Lugojul, se poate spune că depopularea „este rezultatul unei administrări dezastruoase a orașului. Lipsa de viziune, hoția, incompetența, tratamentul inegal aplicat Lugojenilor, i-a făcut pe cei mai mulți să părăsească orașul natal. Tragic. Efectele lipsei locurilor de muncă bine plătite, efectele lipsei de investiții în spital, efectele lipsei de investiții în infrastructura destinată învățământului, efectele lipsei de investiții în infrastructura de apă-canal și-au pus amprenta imediat pe calitatea vieții locuitorilor Lugojului. Astfel că Lugojenii au plecat. […] Bătaia de joc, spoielile, bâlciurile și găștile din politica locală, au alungat Lugojenii. Acesta este Adevărul”, după cum concluzionează fostul primar  Claudiu Buciu. 

Bine că acum e bine! Bine că acum e altfel!