130 de ani de la plecarea lui Făt-Frumos al limbii celei române în Eternitate, celebrată cu mult fast, la Mehadia

Share Button

Sâmbătă, 15 iunie 2019, la Mehadia, locul unde se întâmplă lucruri extra-ordinare, datorită în primul rând omului de litere, Nicolae Danciu-Pet-niceanu, care, în pofida faptului că a atins venerabila vârstă de 83 de ani, este de un dinamism şi o vivacitate spirituală demne de invidiat, dar şi a primarului comunei, Iancu Panduru, care se implică în mai toate acţiunile obştei în fruntea căreia se află de nişte mandate bune, în urmă.

Ineditul situaţiei a fost că acţiunea s-a desfăşurat acasă, la Nicolae Danciu-Petniceanu, acolo unde se află și sediul Societăţii Cultural-Artistice Sorin Titel, fiind concepută ca un Festin literar (partea I) şi Parastas (partea a II-a) „In Memoriam Mihai Eminescu”. Întâmplarea a început la oa 12, fiind dedicată împlinirii a 130 de ani de la moartea românului absolut (cum frumos îl numea Petre Ţuţea, pe Mihai Eminescu), dar şi a 30 de ani de acivitate literar-artistică desfăşurată de Societatea Cultural-Artistică Sorin Titel.

La acest adevărat festin al literaturii române au fost invitaţi să participe oameni de marcă ai literaturii actuale, oameni de presă, iubitori ai literaturii, într-un cuvânt. Să dăm câteva exemple: Ion Marin Almăjan, Titus Suciu, Traian Galetariu, comandor Nicolae Popa, dr. Constantin Falcă, Iosif Bă-cilă, Vasile Barbu (Uzdin, Serbia), Camelia Tămaş, Costel Simedrea, Mia Rogobete, Ion Reşinariu  ş.a., iar pe lista de onoare au figurat invitaţii de onoare:  Cornel Ungueanu, Doru Dinu Glăvan, Ada Cruceanu, Laura Zgaverdea, Mihai Anghel, Ionel Bota, Gheoghe Jurma, Gabiela Şerban, Iancu Panduru, Mircea Anghel, Mihai Chiper.

Evident, că din varii motive, nu toţi cei invitaţi au fost prezenţi.
În cadrul primei părţi a reuniunii au fost prezentate o serie  de referate foarte interesante, autorii  lor având tendinţa de a oglindi în ele  lucruri mai puţin cunoscute despre viaţa, opera şi activitatea poetului naţional al românilor de pretutindeni. Să exemplificăm câteva din referatele despre care se făcu vorbire puţin mai devreme: N. D. Petniceanu: „Eminescu şi Banatul”, Ion Ionescu: „Plăcile comemorative Mihai Eminescu, din Timişoara”, Silvia Herceagă: ”Limbaj poetic eminescian”… (ne cerem scuze, dar din lipsă de spaţiu trebuie să încheiem aici înşiruirea). Moderator a fost prof. Pavel Panduru.

Lansarea Revistei “Eminescu – Luce-afărul românilor de pretutindeni” a pefaţat momentele muzicale (cântece-le bătrâneşti) ale  rapsodului („Sturzul din pădure”) Iosif Puşchiţă, dublate de un regal poetic susţinut de poeţii Silvia Hâceagă, Mia Rogobete, Iosif Băcilă şi a altor autori, care au impresionat la modul cel mai înalt asistenţa, din care a făcut parte şi primarul Mehadiei, Iancu Panduru.  La parastas s-a rostit Tatăl nostru, s-au aprins lumânări şi s-a dat de pomană colaci, colivă şi plăcinte „poale-n brâu”, preparate ca la Ipoteşti. Activitatea s-a încheiat cu o masă festivă pe cinste, un prânz ca la munte, de la zupă, la sarme, friptură şi plăcinte „poale-n brâu”.

Spre sfâşitul întâmplării, din înaltul Cerului, au început  să şiroiască pe obrazul Terei lacrimi celeste. Erau lacrimile de bucurie ale Eminescului. Poate ale Demiurgului… Sau a Celor Doi, împreună.

Mircea ANGHEL,
Mia ROGOBETE

181

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.