Valsul trist al toamnei îl dansăm acum... Un editorial de Mircea Anghel

Are grijă această şleahtă de marţafoi, neaveniţi, coate-goale, precum capetele lor, chiar analfabeţi unii dintre ei (şi „epitetele” ar putea continua, dar mi-e frică co-n-nsera), alcătuitori ai unei clase politice fără clasă, să facă din gândurile mele ramuri de sălcii plângătoare, să ne întomneze existenţa şi să ne lanseze o invitaţie la vals. Din păcate, este valsul trist al toamnei ce-l dansăm acum…

Sub bagheta păpuşarului condamnat dragnea (nu merită să fie scris cu majusculă), Guvernul naţiei române are la pupitru un „tractorist”, în persoana lui tudose (a se vedea paranteza de la dragnea), care trage brazde adânci în destinul nostru, făcând ca viitorul nostru să nu mai aibă niciun… viitor.

Tractoristul „dansează” cu pseudo-miniştrii lui între ridicol şi penibil, cuvântul de ordine al adunăturii (căci guvern nu-i putem zice) este eterna promisiune de mai bine. Economia duduie, salariile şi pensiile se ridică (asta aduce cu avionul, cu cât se ridică mai sus, cu atât devine mai mic), în compensaţie cresc preţurile la carburanţi, sporesc accize şi alte găselniţe tudosiene. Totuşi, cea mai mare este ministrul educaţiei, liviu pop, pentru care limba română are secrete precum tabla înmulţirii pentru miliţieni.

Cum mie îmi place să lucrez cu materialul clientului, iată câteva mostre de „perle negre” ale „violatorului în serie al limbii române”, cum inspirat îl numeşte Cristian Tudor Popescu:

„Fiecare copil merită un viitor. Un viitor mai bun decât cel prezent!“

„Cer anticipat scuze pentru greşelile pe care le-am făcut (!?).”

Altă „perlă neagră” care îmbogăţeşte „corola de întuneric a lumii”, selectată dintr-un discurs rostit în Senat:

„Greşelile se pot corecta, erorile nu“. „E un discurs pe care l-am scris în cunoştinţă de cauză şi fiind absolvent de matematică. Mulţi nu ştiu că există eroare de sistem, că există un curs de teorie a erorilor, că în lume sunt academicieni şi savanţi care au lucrări de doctorat pe tema erorilor şi unii dintre ei mai folosesc şi greşeala erorilor, dar asta e o altă discuţie. Eu am avut un semestru întreg în facultate examen pe teoria erorilor.”

Măi, Popo! Tu eşti eroare greşită şi o greşeală eronată! De aceea ai stat un semestru întreg pe teoria erorilor. Apropo. Ce-ai zice de editarea unui manual Învăţaţi „limba” gramatică fără profesor?

„Educaţia este o forţă, pe care dacă o îngenunchezi, devii rapid stăpânul unui popor. Un popor needucat, slab şi şovăielnic poate fi uşor manipulat…

Din educaţie şi prin educaţie funcţionează un stat. Din ea derivă celelalte forţe ale statului: economia, sistemul medical, cultura, armata şi tot ceea ce este vital pentru supravieţuirea unei naţii” (citat dintr-un coleg de breaslă).

Cât adevăr conţine!

În încheiere vreau să-i spun lui Liviu Pop că educaţia este un vaccin împotriva ignoranţei. De aceea îmi permit să-i reamintesc o zicere de-a lui Nelson Mandela: „Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea„, şi să-i recomand „violatorului în serie al limbii române” cel puţin o doză dublă din acest vaccin.

Pentru că dacă educaţie nu e, nimic nu e!

Mircea ANGHEL