Unsprezece pe un loc, la „examenul” pentru funcția de primar

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Augustin BERCEAN

Înghesuială mare de candidaturi pentru funcția de primar pentru municipiul Lugoj. De regulă, acest lucru se întâmplă (nu este pentru prima dată în municipiul de pe Timiș) când șansele celui aflat în funcție sunt considerate mici de către contracandidați. Altfel, cine și-ar mai pierde timpul și banii, dacă rezultatul ar fi previzibil?

Exact ca la ultima înfruntare electorală pentru funcția de primar desfășurată în municipiul de pe Timiș, la startul competiției de anul acesta s-au prezentat tot 11 candidați. În 2020, după 3 mandate (din care ultimul cu rezultate slabe evidente), se vedea din Univers că șansele primarului social democrat de la acel moment, Francisc Boldea, erau mici, mici de tot. Fapt speculat imediat de mulți doritori de a-l succeda la tron, care s-au îmbulzit spre bătălia finală. Deh, „mirosul sângelui” pare să fie mai acut la politicieni, decât la animalele sălbatice…

Anul acesta, după un mandat considerat aproape unanim ca slab spre dezastruos al celui care a câștigat cu 4 ani în urmă funcția de primar al Lugojului, Claudiu Buciu, au fost trezite din nou instinctele de animale de pradă ale unor politicieni locali. De la reprezentanți ai unor partide politice mari și cu pretenții până la reprezentanți ai unor partide de „buzunar” (ba chiar și un independent), toți par că se simt capabili să răstoarne actuala „orânduire” lugojeană.

Cei unsprezece sunt: Mustață Aurelian (P.E.R.), Buciu Claudiu Alexandru (P.N.L.), Voinea Virgil-Octavian (P.U.S.L.), Dandu Gheorghe (P.B.S.R.), Dobra Călin Ionel (P.S.D.), Floroni Erwin (A.D.U.), Szabo Ladislau (A.U.R.), Teca Ion (P.S.R.), Micșa-Oprea Anca (R.E.P.E.R.), Sfercoci Cristian-Petru (independent), Danciu Elena-Viorica (P.N.C.R.). Foarte multe nume și acronime, de care nu am auzit. Nici de unele, dar nici de altele…

Că fostul primar Claudiu Buciu își dorește cu ardoare să revină pe funcția supremă a Lugojului, am înțeles. De facto, chiar dacă nu a fost în stare să-și păstreze mandatul cu care lugojenii l-au mandatat cu 4 ani în urmă, el fiind demis din această funcție după nici doi ani, tot el a condus orașul. Și cum se știe că primarul aflat în funcție (sau cel care conduce orașul…) pornește mereu cu prima șansă la alegerile locale, era normal ca Buciu să-și mai încerce norocul…

Înghesuiala de pe partea cealaltă a baricadei, a celor care sunt nemulțumiți de actuala administrație și ar vrea să îi ia locul, nu o înțeleg…

La partidele mari, da. La ele este altceva. Când exiști pe eșichierul politic național și te afli și în procentele parlamentare, e normal să ai pretenții. Chiar dacă pretendentul nu este prea cunoscut, îl mai „împinge” din spate procentul partidului. La partidele mici, alea „de buzunar”, este mai greu de înțeles gestul de a-și dori neapărat un candidat pentru funcția de primar. Dar, până la urmă, este decizia fiecăruia ce face cu banii și timpul lui (doar nu credeați că cei de la asemenea partide, „de buzunar”, primesc bani din alte părți pentru campania electorală…)

Dacă e să aranjăm pe orientări doctrinale partidele participante la alegerile locale de la Lugoj am observa o oarecare „aglomerație” în zona naționalistă. E adevărat, în contextul actual mondial, cel post pandemic, naționalismul se vinde cel mai bine. Atunci, la noi, de ce nu ar „înflori”? Sunt 4 formațiuni de acest gen (Partidul Blocul Suveranist Român, Alianța pentru Unirea Românilor-AUR, Partidul S.O.S România, Partidul Național Conservator Român) care și-au trimis reprezentanții în lupta electorală.

În zona de centru-stânga, în afară de PSD, se mai află doar PUSL-ul, un partid prea mic pentru a fi luat în seamă. Poate și acest lucru explică procentele de care se bucură, în general, social democrații…

O altă îmbulzeală o regăsim în zona de centru-dreapta. Aici se află Alianța Dreapta Unită (U.S.R.-P.M.P.-Forța Dreptei), Partidul Ecologist Român, Partidul Reînnoim Proiectul European al României-REPER și, cel puțin teoretic, Partidul Național Liberal. Dar mai este PNL-ul un partid de dreapta?

Teoretic, da. Doar că alianța la nivel guvernamental practicată de câțiva ani și, mai ales, alianțele electorale pentru alegerile locale și europarlamentare cu PSD din ziua de azi au îndepărtat destul de mulți susținători ai liberalismului românesc. Multe guri destul de „vocale”, foste, în trecut, „port drapeluri” ale PNL-ului, acuză actuala conducere liberală că a transformat partidul într-o anexa a PSD, ceea ce-l trimite și doctrinar mai spre „stânga”. Cu vreo 30 de ani în urmă, doar să gândești așa ceva ar fi fost considerat o „blasfemie” politică, mai ales de liberalii de atunci.

Despre numele candidaților, nu ar prea fi multe de spus. Singurul care își poate argumenta vorbele cu fapte este cel care a condus municipiul Lugoj (chiar dacă în ultimii ani doar din postura de consilier al primarului…), Claudiu Buciu. Doar despre el știm sigur ce va face în următorii patru, fără a mai asculta ce promite. Poate el să promită „marea cu sarea” pentru viitor, că lumea tot prin prisma trecutului (a rezultatelor) îl va judeca.

Despre restul, indiferent cât de simpatici sau bine instruiți ne-ar părea, nu putem decât să-i credem pe cuvânt. Toți ne asigură că vor binele orașului. Toți ne asigură că știu exact cum să o facă. Dar nu există nicio garanție. Că de la vorbe până la fapte, calea e lungă…

Practic, e un fel de loz în plic. Întotdeauna cumperi acel loz având credința și speranța că va fi câștigător. Cel puțin vânzătorul asta ți-a spus: cumpără-l, că vei câștiga! De cele mai multe ori (și la noi în oraș se vede cu ochiul liber!), rezultatul nu a fost cel așteptat. Dar mai știi? Poate, cu mult noroc, anul acesta vom trage lozul câștigător!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.