Ultima cavalcadă spre… Bruxelles. Un editorial de Mircea Anghel

Share Button

Motto: „Minciuna e vacanţa adevărului” (Lucian Blaga)

După un post aspru, ţinut înaintea Sfintelor Sărbători ale Paştelui, care tocmai trecură, la ce s-au gândit „politicienii” noştri (indiferent de culoarea came-leonică ce se poartă acum când se practică într-o veselie generală „turismul politic” – pentru că, nu-i aşa? scopul scuză mijloacele!), arhitecţii viitorului nostru, „fomişti” după un eurociolan mult mai cărnos, garnisit (asezonat) cu vreo 7.000 de euroi, lună de lună, pentru că tot ne vreau binele nouă, celor proşti, dar mulţi, s-au gândit  să ne servească cu sacul promisiuni electorale, burduşindu-ne cutiile poştale cu fluturaşi, minciuni – pe numele lor adevărat, fruntaşi pe ramură fiind de departe cei uniţi în muget şi (ne)simţiri PSD cu ALDE şi USR cu PLUS, Alianţa 20  20 (vorba celui mai agramat dintre prim-miniştrii pe care i-a avut România până acum). Minciuna, etimologic vorbind, provine din latinescul mentio, -onis. Şi, pentru că mai există creduli, ţin să le reamintesc că „mult e dulce şi bogată” în… polisemie, limba ce-o vorbim. Ca să fiu mai convingător, am apelat la DEX. Iată ce scrie în el, negru pe alb:

MINCIUNĂ. Subst. Minciună, minciunea (dim.), minciunică, brașoavă (fam.), gogoașă (fig.), gogoriță (fig.); fleacuri, palavre (fam.), baliverne, nimicuri. Neadevăr, inexactitate; fals, falsitate, falsificare, denaturare, alterare, deformare, deformație, contrafacere, escamotare (fig.), simulare, simulație, simulacru, mistificare, mistificație (rar); înșelare, înșelăciune, păcălire, șarlatanie, șarlatanism (rar), amăgire, amăgeală. Ipocrizie, prefăcătorie, fățărnicie, fățărie, (înv.). Născocire, născocitură (rar), născoceală (rar), scornire, scorneală, plăsmuire, invenție, inventare. Calomnie, bîrfă, clevetire (pop. și fam.), cleveteală (pop. și fam.), bârfire, bârfit, bârfeală. Mincinos, scornitor, născocitor, gogoșar (fig.); flecar, palavragiu (depr.); mistificator, simulant (rar), înșelător, șarlatan; ipocrit, fariseu, fățarnic; calomniator, bârfitor, clevetitor. Adj. Mincinos; neadevărat, inexact, eronat, greșit, neîntemeiat; neautentic, fals, falsificat, deformat, denaturat, alterat, contrafăcut; fictiv, imaginar, plăsmuit. Înșelător, amăgitor, nesincer, prefăcut, necinstit, ipocrit, fariseic, fățarnic, scornitor, mistificator; calomniator, calomnios, clevetitor, bârfitor, defăimător. Vb. A minți, a minciuni (reg.), a spune minciuni (brașoave, neadevăruri), a spune (a înșira, a croi) gogoși (de tufă), a vinde castraveți, a umbla cu traista (cu plosca) de minciuni, minte de stinge (de stă soarele-n loc, de-ți stă ceasul, de-ngheață apele, de se opresc apele în loc); a înșela, a păcăli, a amăgi, a induce în eroare, a duce cu preșul (cu cobza, cu zăhărelul), a umbla cu fofârlica, a-i pune cuiva ghioc la ureche, a-i arunca (a-i da) cuiva praf (nisip, colb) în ochi, a orbi (a prosti) pe cineva de la obraz. A scorni, a născoci, a inventa, a plăsmui; a denatura, a deforma, a altera, a falsifica, a contraface, a mistifica, a escamota, a simula. V. defăimare, discreditare, exagerare, imaginație, imoralitate,  înșelătorie, necinste. 

Iată oferta bogată în polisemantică a clasei noastre politice fără de clasă. Adevărul se află  în vacanţa mare. De aceea,  stimaţi concetăţeni, adevăr vă zic vouă: Atenţie, vi se pregăteşte ceva! O bogată polisemantică a limbii noastre celei române. Nu mai puneţi botul, mama lor de hoţi! De la Otto von Bismark citire: „Niciodată nu se spun mai multe minciuni decât în timpul războiului, după vânătoare şi înainte de alegeri.”

Mircea ANGHEL

5282

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.