Statul s-a grăbit să se împrumute la început de an

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Principalul eveniment al începutul de an se va desfășura marți, când va avea loc ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală este obligată să găsească cele mai bune formule pentru a găsi echilibrul între inflație, dobânzi și cursul de schimb.

Analiștii anticipează o majorare a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, de la 6,75 la 7%, în condițiile în care inflația din decembrie s-ar fi menținut peste 16,5%.

După ce a încheiat 2022 la 4,9474 lei, prima ședință a acestei săptămâni a adus o scădere a cursului euro de la 4,9293 la 4,9252 lei, pe fondul unei creșteri a apetitului pentru risc iar tranzacțiile s-au realizat între 4,92 și 4,927 lei, cu închiderea la 4,925 lei.

Aprecierea leului a fost influențată atât de nivelul mai redus al aversiunii față de risc existent pe piețele internaționale dar și de vânzările de valută la care au recurs străinii interesați de titlurile de stat românești.

Anul acesta, Finanțele intenționează să finanțeze deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare prin împrumuturi în valoare de aproximativ 160 miliarde lei, din care circa 100 miliarde lei din piața internă la care se adaugă între 11 și 12 miliarde euro din piețele externe.

Acest volum care include și cele aproape 4 miliarde dolari americani împrumutați în prima săptămână din ianuarie cu scadențe la 5 ani, 10 ani, respectiv 30 de ani, în cazul căreia România plăteşte dobânzi de 114.000 de dolari pe zi.

Finanțele s-au împrumutat și din piața locală cu 3,34 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei cu scadența în aprilie 2036 la o dobândă anuală de 8,15%, respectiv 1,36 miliarde lei printr-o emisiune redeschisă, scadentă în aprilie 2026 la o dobândă de 7,34%.

Primele ședințe din 2023 au evidențiat o scădere a indicilor ROBOR, înainte de ședința de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 10 ianuarie.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,48 la 7,45%, cea mai mică valoare începând cu 22 iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,72%, minim care nu a mai fost atins din 26 iulie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,04 la 8,03%.

Cursul dolarului a urcat vineri la 4,6894 lei, față de 4,6346 lei la sfârșitul anului trecut, dar s-a prăbușit luni la 4,6151 lei, pe fondul deprecierii monedei americane la 1,0750 dolari, după înmulțirea pariurilor puse pe seama faptului că Fed va majora dobânda de referință cu doar 0,25 puncte procentuale la finalul lunii, după ce șomajul din Statele Unite a atins minimul ultimilor 50 de ani. În prezent, dobânda de referință practicată de Fed este de 4,25 – 4,50% față de 2% în cazul BCE.

Cursul francului elvețian a început săptămâna în scădere la 4,9908 lei.

Contractarea economiei britanice din ultimele luni, a depreciat lira sterlină față de euro și dolar, ceea ce s-a reflectat vinerea trecută în scăderea mediei la 5,5610 lei, pentru ca noua săptămână să aducă o creștere la 5,5943 lei.

Deprecierea dolarului a majorat cererea de aur iar uncia a urcat la 1.871 – 1.881 dolari. Această evoluție a făcut ca prețul gramului de aur să crească la 277,8808 lei.

Scăderea monedei americane și creșterea apetitului pentru risc au majorat plasamentele în criptomonede. Bitcoin a urcat la 17.109 – 17.279 dolari iar ether la 1.285 – 1.326 dolari.

Radu GEORGESCU

Despre admin 6535 de articole
Nicolae Silade, poet și jurnalist

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.