Situația transplanturilor în România: doar 318 au fost efectuate în 2023, în timp ce 4550 de pacienți încă așteaptă

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) dezvăluie criza profundă din sistemul de transplanturi românesc și scoate în evidență un număr îngrijorător de scăzut de transplanturi realizate, comparativ cu necesitățile reale ale pacienților, și cere Ministerului Sănătății realizarea de urgență a unui plan de măsuri în acest sens.

În anul 2023, România a efectuat doar 318 transplanturi, cifră insuficientă raportată la cererea și necesitățile de tratament ale pacienților. Această statistică plasează România mult în urma altor state europene, chiar și a celor cu populații considerabil mai mici.

Spre exemplu, Ungaria, cu o populație de aproximativ jumătate din cea a României, a realizat 369 de transplanturi în același interval de timp. Situația este cu atât mai alarmantă când ne raportăm la numărul de pacienți care așteaptă transplanturi.

Conform datelor oficiale, aproximativ 4.540 de pacienți sunt înregistrați pe liste de așteptare, a căror unica șansa de supraviețuire o reprezintă efectuarea unui transplant. Rata de transplant a României pentru anul 2023 este de 16,7 transplanturi per milion de populație (pmp).

Țări precum Spania, Franța, Italia sau Suedia au o rată de transplanturi cuprinsă între 70 și 122 pmp, adică o diferență de aproape 10 ori mai mare decât a României, în unele situații.

FACIAS consideră că această discrepanță între numărul foarte mare de pacienți care au nevoie de un transplant vital și capacitatea de răspuns a sistemului medical românesc subliniază o problemă structurală majoră, care necesită intervenție urgentă și coordonată din partea autorităților.

FACIAS solicită un plan de măsuri urgente

Fundația a adresat Ministerului Sănătății o serie de întrebări pentru clarificarea situației actuale și pentru identificarea măsurilor care ar putea îmbunătăți performanța sistemului de transplanturi din România:

Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Sănătății să implementeze pentru rezolvarea crizei transplanturilor în România?

Care sunt strategiile dezvoltate pentru reducerea timpilor de așteptare pentru transplanturi și optimizarea procesului de prelevare și transplant?

Există planuri pentru organizarea de campanii de conștientizare și educare publică pentru încurajarea donării de organe?

Care sunt progresele înregistrate în dezvoltarea infrastructurii necesare donării și transplantului de organe în ultimii cinci ani?

Cum colaborează Ministerul Sănătății cu ONG-uri sau instituții europene pentru schimb de bune practici și promovarea donării de organe? Sunt solicitate exemple concrete de astfel de colaborări.

Răspunsurile la aceste întrebări sunt importante pentru a înțelege capacitatea și direcția de acțiune a Ministerului în ceea ce privește îmbunătățirea acestui segment critic al asistenței medicale. FACIAS subliniază importanța unei abordări proactive din partea autorităților pentru a stopa această criză care afectează viețile a mii de români anual.