„Sindromul Șoșoacă”

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Diana Șoșoacă este simbolul populismului în România. Este „sindromul Șoșoacă” și arată fidel tendința din societatea și politica românească.

Senatoarea Șoșoacă a intrat în lumina reflectoarelor cu discursuri puternice împotriva măsurilor anti-COVID-19 și a clasei politice. Stilul ei direct și dramatic a atras mulți oameni nemulțumiți.

A câștigat popularitate criticând instituțiile statului și măsurile pe care le consideră represive, chiar dacă acestea sunt corecte. Cum mulți se simt trădați de autorități, se regăsesc în astfel de mesaje.

Dar fenomenul Șoșoacă arată și cât de vulnerabili sunt oamenii la dezinformare și teorii ale conspirației. Senatoarea răspândește informații controversate, deseori nefondate, subminând încrederea în sursele oficiale.

Populismul ei se bazează pe stârnirea emoțiilor puternice. Frica, furia și revolta sunt sentimente pe care ea le caută și le declanșează pentru că îi aduc susținători loiali.

Vizita recentă a Dianei Șoșoacă la Lugoj este un exemplu clar al influenței sale. Întâlnirea cu simpatizanții s-a desfășurat lângă un cunoscut colegiu din oraș, iar elevii s-au înghesuit să facă poze cu ea, fie că terminaseră sau nu cursurile.

Știrea de pe Lugojeanul.ro a stârnit un număr record de reacții, atât pro, cât și contra – mai multe decât orice altă vizită a unui politician, prezentată în presa locală.

Pentru mulți tineri, Șoșoacă este o figură rebelă care contestă autoritățile și „o poză cu Șoșoacă” este ca un trofeu de rebeliune și nonconformism, un simbol al opoziției față de sistem, fără să le pese prea mult de calitățile politice sau umane ale personajului.

Aceasta se întâmplă deoarece, în ochii acestor tineri, Șoșoacă reprezintă o formă de protest împotriva normelor și regulilor pe care le consideră restrictive sau nedrepte.

Într-o societate unde mulți se simt neascultați sau neînțeleși, alinierea cu o figură contestatară oferă un sentiment de apartenență și validare a nemulțumirilor lor.

Astfel, gestul de a face o fotografie cu Șoșoacă devine mai mult unul despre afirmarea proprie decât despre susținerea unui lider politic.

Un elev chiar și-a reclamat profesoara de română, acuzând-o că îi jignește, iar Șoșoacă l-a sfătuit să o reclame directorului, amenințând că, dacă nu se rezolvă, va veni personal peste director.

Acest incident subliniază și mai clar cum Șoșoacă este percepută ca un protector al celor care se simt nedreptățiți, chiar dacă au sau nu dreptate, oferindu-le o voce și o speranță că cineva va lupta pentru drepturile lor, chiar dacă au sau nu dreptate!

Sindromul Șoșoacă” nu este doar despre Diana Șoșoacă; este și despre situația actuală din România și din alte părți ale globului.

Vezi ascensiunea extremiștilor: Donald Trump, Georgia Meloni, Marine Le Pen. Este un simptom al unei societăți polarizate, unde oamenii caută lideri care să le reflecte frustrările și să promită schimbări radicale.

Și asta putem observa zi de zi printre lugojenii prezenți pe rețelele sociale, unde găsim multe persoane care preferă să se molipsească de „sindromul Șoșoacă”, în loc să privească în față adevărul, chiar dacă uneori acesta este neplăcut!

Daniel GROZA

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.