Se deschide Litoralul Serbiei, la doi pași de Lugoj: o alternativă la Ștrandul lui Boldea, închis de fosta admnistrație second-hand

Petre IRIMUȘ

Stațiunea Lacul de Argint, Srebrno Jezero, cunoscută drept „Litoralul Serbiei”, este pregătită să întâmpine turiștii români pentru noul sezon estival, care debutează la 1 mai.

Situată în apropierea localității Veliko Gradište, oraș înfrățit cu Lugojul, pe malul Dunării, această destinație oferă o varietate de atracții și activități recreative. Stațiunea Srebrno Jezero este renumită pentru peisajele sale pitorești, apusurile spectaculoase, aerul curat și apa cristalină, cu tente argintii ale lacului de 14 kilometri.

Turiștii pot practica sporturi acvatice, se pot bucura de plaje amenajate și pot explora natura înconjurătoare.

De asemenea, zona oferă o gamă variată de unități de cazare, de la hoteluri la pensiuni, toate caracterizate prin ospitalitate și servicii de calitate și chiar un aquapark.

Gastronomia locală este un alt punct de atracție, cu preparate tradiționale pregătite de bucătari pricepuți.

Printre specialitățile locale se numără faimoasa „fasole de gradiște” și ciorba de pește proaspăt pescuit.

Aceste delicii culinare pot fi savurate în numeroasele restaurante și terase din zonă, care oferă și muzică live pentru o experiență autentică.

Anul acesta, deschiderea sezonului coincide cu Festivalul Lacul de Argint, desfășurat între 1 și 3 mai. Timp de trei zile, vizitatorii vor avea parte de muzică live, distracție și diverse surprize, transformând stațiunea într-un centru vibrant de cultură și divertisment.

Accesul la Srebrno Jezero este facil atât pentru turiștii din România, cât și pentru cei din Serbia. Din Lugoj, călătoria durează aproximativ trei ore cu mașina (181 km), iar traversarea Dunării cu bacul oferă o experiență pitorească și convenabilă.

Pe lângă relaxarea la lac, zona Veliko Gradište oferă și alte atracții turistice. Cetățile medievale Ram și Golubac, recent renovate, străjuiesc cursul Dunării și sunt incluse în circuitul turistic internațional.

De asemenea, Mănăstirea Tumane a devenit un loc de pelerinaj important, atrăgând numeroși vizitatori interesați de spiritualitate și istorie.

În concluzie, stațiunea Srebrno Jezero reprezintă o destinație ideală pentru cei care doresc să combine relaxarea cu activități recreative și culturale. Proximitatea față de România, frumusețea naturală, ospitalitatea localnicilor și diversitatea ofertei turistice fac din această locație o alegere perfectă pentru sezonul estival 2025.

Veliko Gradište este un oraş situat în nord-estul Serbiei (Districtul Branicevo) pe malul drept al Dunării şi pe malul stâng al râului Pek la numai 110 km de Belgrad. Este un oraş micuţ fiind al doilea ca mărime din district, după Pojarevac. Veliko Gradište este situat la numai 16 Km de Golubac, 34 de km de Pozarevac şi 64 de km de Smederevo. Are o suprafaţa de 344 km, fiind un important port la Dunăre, fluviu care atinge o lăţime de 2.000 de metri în dreptul acestui oraş. Oraşul se află la poalele Munţilor Carpaţi şi Homolje în apropiere de Cheile Djerdap.

În anul 2011 oraşul avea o populaţie totală de 6.204 locuitori, în timp ce municipalitatea avea 17,610 locuitori dintre care sârbi: 19,540, vlahi 354, ţigani 188 şi români 117.

Economia oraşului se bazează pe agricultură, industrie agro-alimentară şi turism. Agricultura este cea mai importantă activitate a municipiului, cu circa 22.000 de hectare de teren arabil ce produc în principal porumb, grâu, plante industriale, fructe şi legume. Din punct de vedere industrial, Veliko Gradište este sediul companiei Duvavka, producătoare de uleiuri comestibile din floarea soarelui. Industria metalurgică este reprezentată de societatea Celik, care lucrează în domeniul construcţiilor metalice.

Veliko Gradište s-a înfrăţit cu Lugojul la 4 noiembrie 2016 și de atunci au derulat împreună proiectul „Gems of the Romanian and Serbian Folkloric Thesaurus” – „Nestemate ale tezaurului folcloric Român şi Sârb”, obiectivele generale ale proiectului fiind dezvoltarea unor relaţii sociale şi culturale durabile, precum şi păstrarea şi promovarea tradiţiilor culturale în zona de graniţă româno- sârbă. Administrația locală lugojeană are în vedere și alte proiecte culturale comune în domeniu folcloric.