Regimentul 90 Infanterie din Lugoj, la 103 ani

Înființare. La 25 ianuarie 1919, s-a înființat în orașul Sibiu, Regimentul de Infanterie ,,Sibiu”, fiind primul regiment românesc înființat în Transilvania și Banat după Marea Unire. După 2 luni, regimentul primește numerotarea de „R. 90 I. Sibiu”.

Organizare: 3 batalioane de infanterie și un tren regimentar (companie logistică) cu un efectiv total de 2.217 militari. Primul comandant a fost colonel Gheorghe Radeș. Intrarea în luptă. La 14 aprilie, regimentul execută un marș pe direcția Oradea-Salonta, contribuind alături de alte unități la alungarea trupelor sovietice ungare peste Tisa.

Ignoranța monarhiei și a guvernelor. În anii 20, regimentele duceau lipsă de echipament, soldații fiind siliți să poarte hainele civile de acasă. În anii 30, militarii încă mai purtau uniforme austro-ungare și rusești.

Pericolul fascist. În martie 1939, în urma invadării Cehoslovaciei de către Germania hitleristă, s-a decretat mobilizarea în România. În ordinul de mobilizare, se preciza ca rezerviștii să aducă cu ei ciorapi, mănuși, ranițe, cojoace s.a.

Participarea la lupte în URSS. În iulie 1942, R.90 I. participă la cucerirea Bastionului 2, a înălțimii Golovka, apoi la nord de Balaklava de la Sevastopol, unde a pierdut un sfert din efective.

Stalingrad. În marșul pe jos spre Stalingrad, regimentul a ajuns în Stepa Kalmucă denumită de soldați „Sahara rusească”. Soare arzător, ploaie de nisip care pătrunde în ochi și gură. Căruțele se înfundă până la osii în nisip. Toți credeau că le-a venit sfârșitul, iar ofițerii și soldații îl blestemau fără rețineri pe Antonescu.

Dezastrul. În cadrul Diviziei 18 Infanterie, regimentul a primit un sector de apărat de 10 km în fața lacului sărat Zaza, la sud de Stalingrad, adică de 5 ori mai mult. Efectivul regimentului era de 1.800 de militari din care cca 10% erau bolnavi și răniți. În urma ofensivei sovietice, regimentul a mai rămas cu cca 500 de militari, dar a scăpat de încercuire.

Revenirea la Sibiu. La 16 aprilie 1943, regimentul a revenit la Sibiu, unde s-a contopit cu un regiment de grăniceri devenind R.90 I. Grăniceresc. Apoi în toamnă, a devenit R. 90 VM. Iași.

În martie 1944, cu un efectiv de 2.800 militari regimentul este trimis la Iași unde, în urma luptelor, mai rămâne cu 700 de militari, fiind scos din luptă.

După 23 august 1944, regimentul a revenit la denumirea de 90 Infanterie, și în timp ce o brigadă mecanizată sovietică a pătruns prin lupte în orașul Ploiești, R. 90 I. a efectuat o învăluire a orașului pe la sud-vest.

De la Ploiești, regimentul va participa la eliberea României, a Ungariei și a Cehoslovaciei de sub ocupația fascistă.

La revenirea în țară în anul 1945, a fost dislocat în mai multe garnizoane (Sibiu, Cluj, Becicherecul Mic, Jebel) până în anul 1958, când a fost mutat definitiv la Lugoj.

În anul 1994, regimentul a fost desființat și din subunitățile lui și cele din Buziaș a fost înființată o brigadă având comandamentul în garnizoana Buziaș.

Ultimul comandant al regimentului a fost locotenent-colonel Mircea Mândru, 1990 -1994.

As. Mil. R. R. „Lt. erou P. Lațcu” Lugoj