Monitorizată cu atenție de BNR, evoluția leului, folosit drept ancoră antiinflaționistă, a fost ceva mai agitată, cotațiile din piața locală mișcându-se în „dinți de ferăstrău”.
Cursul monedei unice s-a mișcat în culoarul 4,9350 – 4,9360 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,9360 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,933 – 4,939 lei.
La sfârșitul săptămânii trecute, agenția de evaluare Standard&Poor´s a confirmat ratingurile suverane al României la BBB-/A-3, cu perspectivă „stabilă”, decizie care nu va afecta costurile la care se poate împrumuta Ministerul de Finanțe. În urmă cu o săptămână, agenția Fitch a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investiţiilor.
Creșterea inflației, care s-a amplificat după atacarea Ucrainei de către Rusia și explozia prețurilor la materiile prime energetice, a impus BNR majorarea constantă a ratei sale de referință de la 1,50%, valoare stabilită în urmă cu un an, la 6,25% luna aceasta.
Indicii ROBOR și cel de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) au preluat acest trend și pun o mare presiune pe cei care au contractat credite.
Dacă în octombrie trecut, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, se situa la 1,5%, luni el a urcat la 8,17%, maxim care nu a mai fost atins din 1 februarie 2010.
La începutul acestei săptămâni, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, stagna la 8,27%, valoare record a ultimilor aproape 13 ani, față de 1,86% în prima ședință din octombrie 2021. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut la 8,39%, comparativ cu 1,96%, în urmă cu un an.
Majorarea indicilor ROBOR a afectat și nivelul IRRC. Valoarea acestuia pentru ultimele trei luni ale acestui an a fost majorată de la 2,65%, în trimestrul al treilea, la 4,06%.
Ușoara scădere a inflației din SUA în septembrie la 8,2%, de la 8,3% în august, și reducerea șomajului cu 3% față de perioada similară din 2021, vor influența deciziile Rezervei Federale. Aceasta ar urma să mărească rata sa de referinţă cu 0,75% la fiecare din următoarele două ședințe ale Comitetului său de politică monetară, care se vor desfășura în 1 și 2 noiembrie, respectiv 13 – 14 decembrie.
În schimb, informațiile conform cărora PIB-ul zonei euro ar urma să se reducă anul viitor cu 1% și creșterea prețurilor din Germania 10,9% an/an, pe fondul șocurilor din sfera ofertei și consecințelor evenimentelor din Ucraina, au afectat evoluția euro.
Euro a scăzut până la 0,9673 dolari și se tranzacționa la începutul acestei săptămâni între 0,9719 și 0,9770 dolari, iar cursul monedei americane a fost stabilit la 5,0597 lei.
Media francului a scăzut lunii la 5,0494 lei, după creșterea de la mijlocul săptămânii trecute la 5,1107 lei.
Decizia lui Jeremy Hunt, noul ministru britanic al Finanţelor, de a anula majoritatea măsurilor fiscale anunţate de către predecesorul său, a avut ca efect stabilizarea lirei sterline față de dolar și euro, iar cursul a fost stabilit lunea aceasta la 5,7057 lei.
Prețul gramului de aur a scăzut la sfârșitul perioadei la 269,5254 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.649 și 1.664 dolari.
Ușoara creștere a apetitului pentru risc a ridicat luni cotațiile bitcoin la 19.165 – 19.579 dolari iar pe cele ale ether la 1.296 – 1.325 dolari.
Analiza cuprinde perioada 10 – 17 octombrie
Radu GEORGESCU
Distribuie:
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Lasă un răspuns