
Conform INS, creșterea anuală a prețurilor a fost în decembrie de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%.
Mugur Isărescu spunea în noiembrie că vede, la finalul lui 2022, o inflație în jur de 16%. Proiecțiile BNR, care are o țintă de inflație de 2,5%/±1 punct procentual, indică o creștere a prețurilor de 15% în primul trimestru din 2023, o scădere „brutală” la 10,9% în al doilea trimestru iar finalul anului ar aduce un nivel de 11,2%.
Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR să decidă majorarea dobânzii de referință de la 6,75 la 7%/an, la ședința de politică monetară care s-a desfășurat marțea trecută. O parte a analiștilor anticipează pentru februarie o nouă majorare cu 0,25% a dobânzii, însă majoritatea lor cred că nu vor mai exista alte modificări anul acesta.
Pentru a controla evoluția inflației, analiștii BCR consideră că managementul lichidității va rămâne „instrumentul de politică monetară preferat al BNR, (și) ar putea să fie utilizat activ în trimestrele următoare, în funcție de evoluția cursului euro/leu și a inflației”.
De altfel, din comunicatul de presă al BNR a dispărut expresia „păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”, iar tendința de scădere a indicilor ROBOR a continuat.
Evoluția este pusă și pe seama controlului Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii. La începutul lui noiembrie, indicele la trei luni era la 8,20%, cel la șase luni la 8,31% iar cel la 12 luni la 8,44%.
Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,40 la 7,35%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,65 la 7,59%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,97 la 7,94%.
Creșterea cererii din piața valutară a făcut ca media euro să urce de la 4,9252 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9413 lei. Lunea aceasta, media a scăzut la 4,9405 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 3,929 – 4,944 lei, cu închiderea la 4,932 lei.
Scăderea din decembrie a inflației din Statele Unite la 6,5% a redus plasamentele în dolari, investitorii anticipând din partea Fed o încetinire a ritmului de creștere a dobânzii.
Moneda unică a profitat, la începutul acestei săptămâni, de faptul că investitorii americani se aflau în vacanță, cu prilejul Zilei care îl comemorează pe Martin Luther King, și a crescut până la 1,0874 dolari, maxim al ultimelor aproape 9 luni, după care a revenit spre 1,08 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 4,6151 la 4,5614 lei.
Moneda elvețiană a revenit în jurul pragului de 1 franc/euro, valoare identică cu cea din vara trecută, iar cursul ei a coborât de la 4,9908 lei, la începutul perioadei, la 4,9250 lei, la sfârșitul ei. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,5943 la 5,57 și a închis intervalul la 5,5737 lei.
La finalul intervalului, prețul gramului de aur a urcat la 281,0314 lei, cel mai ridicat nivel începând cu data de 9 mai. Creșterea a fost susținută de menținerea metalului galben peste pragul de 1.900 dolari/uncie, cu cotații de 1.911 – 1.922 dolari.
În lipsa americanilor din piață, bitcoin a crescut lunea aceasta la 20.692 – 21.429 dolari iar ether a urcat la 1.528 – 1.584 dolari.
Radu GEORGESCU
Descoperă mai multe la Actualitatea Online
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns