Prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget: „Vom vedea după 25 aprilie ce impact au modificările fiscale recente”

Share Button

Prezent la o emisiune economică în studioul TVR Timișoara, profesorul univ. Dr. Bunget Ovidiu Constantin, președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Filiala Timiș, a adus o serie de informații legate de impactul modificărilor fiscale recente și percepția mediului economic, dintre care sintetizăm:

  • elimnarea a 102 taxe este mai degrabă un semn de putere politică, aceasta deoarece impactul global pe buget este doar de aproximativ 355 milioane de euro; este și o situație de normalitate economică, noul guvern dorind să elimine elemente de natură birocratică și să îmbunătățească eficiența colectării prin reducerea costurilor taxelor mici; drept urmare ne vom aștepta la o concentrare a eforturilor autorități fiscale asupra impozitelor și a taxelor cu impact financiar bugetar mare;
  • reducerea TVA cu 1% (impact în prețuri de 0,84%) generează un minus de venituri de aproximativ 2 miliarde de euro;
  • plafonarea (la cinci salarii medii pe economie) a bazei de calcul pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate (sursă pentru finanțarea domeniului sănătăți) va genera un minus de venituri la bugetul de stat;
  • extinderea perioadei de scutire aferentă impozitului pe profit reinvestit, precum și scutirea de impozit pe profit a contribuablilor care desfășoară exclusiv activități de inovare, cercetare-dezvoltare precum și activități conexe, pe primii 10 ani de activitate, este o măsură conexată atât ideii de îmbunătățire a productivității muncii, dar și realităților legate de populația activă a României (în prezent 100 persoane suportă pensiile a 24 persoane, iar în 2050 100 persoane vor suporta pensia a 48 persoane);
  • majoarea salariului minim pe economie la 236 euro/lună net (la 1.450 lei/lună brut) este o măsură care este absolut necesară, salariile trebuind să crească, pe de o parte pentru a se alinia la nivelul european, dar și ca necesitate în contextul alimentării bugetului public cu venituri ușor de colectat și cu impact bugetar consistent, cunoscut fiind faptul că impozitarea muncii este destul de ridicată (locul 6 în Europa);
  • ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi este o măsură care vizează o colectare mai sigură, mai cu seamă că peste 70% dintre societățile românești (aproximativ 700.000 la număr) se situează în acest prag (impactul bugetar va fi pozitiv dacă cifra de afaceri va fi mai aproape de maximul de 500.000 euro);

Măsurile par destul de bizare și generează un oarecare scepticism. Dar miza principală a construcției bugetare este că, pe fondul renunțării la o serie de venituri, se dorește îmbunătățirea colectării. Gradul de colectare în România nu a depășit 30-32% din PIB, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 42-44%. Aici este cheia! Rămâne o marjă de aproximativ 10% din PIB (PIB-ul României este de 160-170 miliarde de euro) pe care guvernanții vor să o exploateze pe seama conformării voluntare a contribuabililor și creșterea gradului de colectare printr-o abordare a veniturilor cu bază sigură. La ce să ne așteptăm? Vom vedea după 25 aprilie!

AL PRESS

699

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.