„Primarul ales” n-a mai fost reales

Constantin-T. STAN

M-a surprins scorul neobișnuit de mare al primarului „ales” Buciu Claudiu. Un 10% ar fi fost mai realist și ar fi exprimat aportul său la bunul mers al comunității.

Dintr-un preaplin respect pentru lugojeni, fostul ales scria invariabil noțiunea care desemnează locuitorii așezării, în interminabilele sale mesaje electorale, cu majusculă, dorind să sublinieze profundul său atașament pentru cetățeni.

În decursul mandatului său șchiop a reușit să inoculeze aderenților sentimentul că la Lugoj nu sunt necesare asfaltări, aranjamente florale, amenajări de spații verzi.

Unii dintre votanții săi au ajuns, se pare, să se mulțumească cu grămezi de moloz, gropi și bălării, Lugojul  devenind un oraș al bălăriilor.

E ca și cum o doamnă elegantă își etalează rochia de firmă și bijuteriile, dar umblă cu ciorapii rupți și cârpiți și emană un respingător miros de transpirație.

Apreciem elaborarea și implementarea unor proiecte, unele majore și cu impact regional și național, ceea ce exprimă profesionalismul unor membri ai echipei sale.

Ce nu a reușit însă demisul (nepropunându-și, dintr-o prea mare infatuare) a fost realizarea unui echilibru, a unei armonii între diversele proiecte și ambientul stradal, unde erau necesare lucrări de asfaltare, dalare și înfrumusețare, dar și plantarea unor panseluțe, trandafiri și lalele.

Îmi era o infinită rușine ori de câte ori străbăteam cu mașina strada Timișorii: bălării înalte cât omul, borduri acoperite cu pământ, un loc părăsit și lăsat de izbeliște.

Locul nu era un teren oarecare, ci chiar poarta rutieră principală de intrare în oraș, tranzitată zilnic de mii și mii de localnici și străini.

Priveliștea era oribilă și îți era parcă rușine să inviți un oaspete străin în orășelul tău. Ca să admire obiectivele realizate de administrația Buciu era imposibil să bată orașul la pas, fiind necesar un elicopter cu aterizări precise în locuri dinainte stabilite.

Nu pot să uit nefasta decizie de a desființa câteva instituții de cultură fundamentale: Casa de Cultură, Conservatorul și, culmea, Serviciul de Sere și Spații Verzi.

Agresiv verbal, obraznic și cu ifose și țâfnă cu contracandidații, fără niciun dram de respect (pe toți îi considera proști și nepricepuți), a desfășurat o campanie murdară, marcată de ură și venin. Unul dintre contracandidați era „măcelar”, altul „Dom’ Doctor” și cu „capul gol”, restul nefiind luați în seamă. O parte a presei (scrisă, online și video) nu mai contenea cu temeneli, cu penibile și umilitoare apelative cu sintagma „primar ales”.

Pe cei ce nu-i țineau isonul îi măscărea cu fel de fel de invective. Un bun ziarist local, care cutezase să-l critice, era aproape zilnic categorisit drept „hoț de scaune”.

Un rol major în victoria lui Călin Dobra l-au avut, credem noi, și voturile acordate dr. Erwin Floroni, care, altfel, probabil că s-ar fi contabilizat în favoarea „alesului”.

Aștept din partea merituosului câștigător al alegerilor locale, domnul Călin Dobra (pe care demisul și nerealesul l-a numit „hoț”), o acțiune în instanță.

Trebuie oferită o lecție, cu aportul justiției, pentru ca nimeni să nu se mai aventureze în terenul mocirlos al afirmațiilor gratuite, fără dovezi, care să atingă demnitatea și onoarea.

Același lucru îl aștept din partea „hoțului de scaune”, dar și a dr. Floroni și a dr. Cliciovan, acuzați că ar fi luat șpagă și că „își numără plicurile”.

Oamenii au copii, care nu trebuie să fie maculați psihic cu mizeriile eructate la adresa părinților.

Reciproca e valabilă. Aștept cu nerăbdare o acțiune în instanță din partea dlui Buciu, prin care să dovedească că extrasele de CF prezentate public erau false, acuzațiile că ar fi oferit șpagă sunt fanteziste, iar informațiile despre activitatea sa de denunțător sunt pure invenții. Alte detalii, din intimitatea candidaților, nu ne interesează.

Domnul Călin Dobra vine în fața lugojenilor cu o mare experiență dobândită în administrația județeană.

La Timișoara, o metropolă selectă, puternic centru universitar, nu ajunge și nu rezistă orice politician la vârful deciziilor administrative.

L-am urmărit pe noul primar al Lugojului în diferite ipostaze (simpozioane, congrese și alte manifestări culturale și evenimente de amploare) și am remarcat discursul său impecabil (din toate punctele de vedere), eleganța exprimării, echilibrul, bunul-simț și chiar o anumită elocință.

Fără nicio obligație sau afinitate partinică, noi, simpli jurnaliști, îi dorim succes!

Sperăm să se bazeze pe adevăra-ții intelectuali lugojeni (profesori, medici, ingineri, econo-miști, arhitecți, funcționari, militari), dar și pe oamenii simpli, dar devotați orașului, care așteaptă primele semne de revigorare și normalitate într-un oraș părăginit.

Primele semnale ar fi impecabila organizare a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu” și amenajarea rondului din fața Primăriei.

Noi, lugojenii normali, vrem flori, cât mai multe flori, în mijlocul cărora să troneze o liră alcătuită tot din flori. Nimeni nu trebuie să uite că Lugojul este orașul muzicii.

Cât de trist trebuie să fie Ioan Vidu, în lumea sa de dincolo, văzând că liberalii săi au pierdut alegerile!