Joi, 14 iulie 2016, a avut loc prima şedinţă ordinară a CLM Lugoj, la care au participat toţi cei 19 consilieri, ea fiind condusă cu destule stângăcii de independentul Mihai Anghel, la care lipsa de experienţă şi-a spus cuvântul. Nu-i nimic. Tânăr e, neliniştit e, are tot timpul în faţă.
Primul punct al ordinii de zi a fost discutarea demisiilor a doi consilieri, Cristian Oros şi Gheorghe Bologa, demisii acceptate, locul lor fiind luat de Oana Tyukodi şi Gheorghe Ban, ambii PSD.
Apoi au fost atacate celelalte puncte de pe ordinea de zi. Spre deosebire de alte şedinţe, aceasta a durat mai mult, puţin peste patru ore, o mare parte a timpului fiind alocată constituirii noilor comisii.
De asemenea au fost aleşi şi consilierii delegaţi a lua parte la alegerile reprezentanţilor săteşti din Tapia şi Măguri în CLM Lugoj. Aceştia sunt Constantin Savu şi Ioan Barboni.
Un alt proiect viu disputat a fost cel referitor la Strategia de Dezvoltare a Lugojului pe perioda 2016-2020.
Strategia de Dezvoltare a Lugojului
Iniţiativele independenţilor Marius Martinescu (redefinirea Strategiei de Dezvoltare a Lugojului în intervalul 2014-2020 şi nu 2016-2020, pentru a se suprapune cu exerciţiul financiar UE care acordă fonduri României), Liviu Brânduşoni (includerea în Strategie a reabilitării Podului de Fier, simbol al Lugojului) şi Mihai Anghel (construirea unor baze sportive multifuncţionale pe str. Traian Vuia), au fost înăbuşite încă din faşă, majoritatea constituită în noul consiliu defilând „in tempo di marcia”, zdrobind pur şi simplu „triumviratul” independenţilor. Actualul primar, Francisc Boldea, i-a pus o talpă fostului primar, Marius Martinescu, explicându-i acestuia că:
”Strategia se referă la dezvoltare şi nu la monumente istorice sau alte 600 de obiective ce sunt cuprinse la buget. Am alocat 140.000 lei pentru expertizarea Podului de Fier, în plus faţă de ce s-a făcut în 2006. Podul e cuprins alături de alte obiective la buget, şi nu la strategie. Strategia trebuie să sintetizeze orientarea noastră, nu e o lista de obiective de reabilitat în următorii patru ani”.
Replica lui Marinescu nu s-a lăsat mult aşteptată, acesta grăit-a astfel:
”Cu tot respectul, în strategie se trec toate obiectivele de investiţii, inclusiv cele în curs de derulare. În principal, acest document programatic e necesar pentru a accesa fonduri europene din Programul regional. Noi tocmai de aceea l-am propus pentru a fi introdus în Strategie”.
Rectificare bugetară pozitivă, în valoare de 2,2 milioane lei
Mai apoi a fost pusă în discuţie şi evident aprobată rectificarea bugetară. Ea fost una pozitivă, în valoare de 2,2 milioane lei, sumele fiind repartizate spre mai multe capitole de cheltuieli:
105.000 lei pentru autoritatea executivă, reparaţii curente, activitatea de funcţionare;
200.000 lei pentru S.A.I.D.P., bani care vor fi utilizaţi la încălzire, iluminat şi denisiparea fântânilor;
483.000 lei pentru învăţământ;
210.000 lei pentru protecţia mediului, din care 150.000 lei pentru salubrizarea oraşului, 20.000 lei suplimentare la cositul ierbii şi 40 000 lei pentru rezolvarea problemelor câinilor fără stăpân;
450.000 lei pentru cultură şi activităţi recreative, din care 150.000 lei pentru achiziţionarea unui pian la Casă de Cultură a Municipiului şi 300.000 lei pentru competiţiile sportive;
645.000 lei pentru D.A.S.C., din care suma 513.000 lei reprezintă salariile asistenţilor persoanelor cu handicap;
7.000 lei pentru un opritor hidraulic care va fi utilizat la blocarea accesului pe aleea principală din Parcul Copiilor;
100.000 lei pentru sănătate, echipamente la secţia AŢI a spitalului.
Consilierii şi-au ocupat locurile în comisii
Consilierii şi-au ocupat locurile în comisiiS-a trecut apoi la alcătuirea unor comisii. În Comisia locală de odine publică a municipiului Lugoj au fost aleşi consilierii Gheorghe Ban (PSD), Cristian Galescu (PSD) şi Cristian Cornean (PMP), iar în Comisia de licitaţii pentru concesionarea terenurilor – consilierii Marius Baboniu (PSD) şi Marcel Drăgan (PSD) au fost aleşi ca membri, iar Fedor Maşniţă (PMP) şi Mihai Agache (PNL) ca membri supleanţi.
Din Comisia de atribuire a locuinţelor au fost desemnaţi să facă parte Constantin Savu (PSD), Iosif Crăciunescu (PSD), Mihai Agache (PNL) şi Cristian Cornean (PMP), din Comisia de circulaţie – Constantin Savu (PSD), Ioan Hanes (ALDE) şi Ioan Ambruş (PNL), iar din Comisia de negociere a preţului de vânzare a terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Lugoj – Gerlinde Grozav (PSD), Cristian Galescu (PSD), Ioan Ambruş (PNL) şi Cristian Cornean (PMP), ca membri, Doris Bondoc (PSD) şi Bogdan Blidariu (PNL), ca supleanţi.
În Comisia de evaluare privind regimul finanţărilor nerambursabile acordate din bugetul local pentru activităţi cultural-educative au fost desemnaţi: Doris Bondoc (PSD), Iosif Crăciunescu (PSD), Oana Tyukodi (PSD), Bogdan Blidariu (PNL) şi Fedor Maşniţă (PMP), iar în Comisia de evaluare privind stabilirea unor forme de sprijin financiar de la bugetul local pentru unităţile/lăcaşurile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, situate pe raza administrativ-teritorială a municipiului Lugoj – Gheorghe Ban (PSD), Marius Baboniu (PSD), Gerlinde Grozav (PSD), Cristian Cornean (PMP) şi Bogdan Blidariu (PNL).
„Urmașul lui Ștefan cel Mare” vrea ca o stradă din Lugoj să-i poarte numele
Deşi nu era trecut pe ordinea de zi, în finalul şedinţei cei prezenţi au asistat la un „one man show” oferit de „urmaşul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”, „moştenitorul de drept al Moldovei”, preşedintele „Asociaţiei celor care nu votează din România”, nimeni altul decât Cornel Cernovschi, co-ţăran cu Alexandru Arşinel, ambii de loc din Dolhasca (Suceava), unde umorul este la el acasă. Doar actorii sunt plecaţi de acasă.
Acesta a spus consilierilor că denumirea de Cotu Mic nu sună deloc „europeneşte” şi în plus de aceasta în zonă nu există niciun cot, mic sau mare. De aceea, el a făcut propunerea ca noua denumire să poarte numele „celei mai inteligente fiinţe din univers”, adică, aşa cum stă în firescul lucrurilor, Cornel Cernovschi
El şi-a mai manifestat nemulţumirea şi faţă de numele Cartierul Baltă Lată. După vastele sale cunoştinţe asimilate pe vremea cât a fost elev, zicea el, bată lată reprezintă un lac, necum o denumire de cartier. Sideraţi, consilierii au rămas fără replică.
Din dorinţa de a-i spori vasta (in) cultură generală, îl informez că numele cartierului cu pricina este „Eftimie Murgu”. Baltă Lată este numai atunci când plouă torenţial. El vrea să se reînfiinţeze groapa (deponeul) de gunoi la Lugoj, bineînţeles din raţiuni economice. Îi dau dreptate. Sunt multe gunoaie la Lugoj şi ar fi păcat să le „exportăm” tocmai la Ghizela.
Mircea ANGHEL
Lasă un răspuns