Deși tocmai am celebrat trecerea în 2026, în Africa de Nord milioane de oameni au întâmpinat anul 2976, celebrând Yennayer (n.r. Anul Nou amazigh), o sărbătoare a identității, tradiției și a legăturii profunde dintre poporul Amazigh și istoria sa.
Nu este vorba despre vreo călătorie în timp, ci despre un calendar diferit, care începe în 950 î.Hr., odată cu urcarea pe tronul Egiptului a regelui Sheshonq. Astfel, amazighii (n.r. berberii) se află cu aproape o mie de ani „înaintea” restului lumii. Anul Nou amazigh este celebrat între 12 și 14 ianuarie, în funcție de regiune, în comunitățile din Algeria, Maroc, Tunisia și Libia. În aceste zile, familiile pregătesc mese îmbelșugate, aprind focuri și ascultă muzică tradițională, iar strigăte de „aseggas ameggaz” (La mulți ani) răsună în sate și pe străzile orașelor. Pentru această ocazie, oamenii îmbracă costume tradiționale viu colorate, bogat brodate.
Termenul Amazigh, care înseamnă oameni liberi sau oameni nobili, desemnează un ansamblu de grupuri etnice considerate populațiile autohtone ale Africii de Nord, prezente în regiune încă din cele mai vechi timpuri. Deși nu există date oficiale precise, estimările indică existența a zeci de milioane de amazighi în Africa de Nord, cele mai mari comunități aflându-se în Algeria și Maroc. În Maroc, aproximativ 40% din populație este considerată amazighă. Yennayer este o sărbătoare a noului început și a reunirii familiei, dar reflectă și legătura profundă pe care poporul Amazigh a avut-o, de-a lungul timpului, cu natura.
Dată fiind diversitatea comunită-ților amazighe, tradițiile culinare diferă de la o regiune la alta. În Munții Atlas din Maroc, ourkemen, un preparat consistent din legume, cereale integrale și condimente, este nelipsit de pe mesele de Anul Nou.
În Algeria, multe familii pregătesc trèze, un amestec de dulciuri, fructe uscate și nuci, servit după masa principală. În unele zone, acest amestec este aruncat simbolic peste cel mai mic copil din familie, ca semn al prosperității și norocului.
Lasă un răspuns