Petru Groza, cunoscut pentru mandatul său ca prim-ministru al României în perioada 1945-1952, are o biografie surprinzătoare și plină de evenimente neobișnuite. În afara carierei sale politice și a influenței comuniste asupra țării, există un episod mai puțin cunoscut din copilăria sa în Lugoj, care merită să fie adus în lumină.
Născut în satul Băcia, județul Hunedoara, în familia unui preot ortodox pe nume Adam Groza, Petru Groza a avut o copilărie marcată de aventuri și incidente care l-au condus spre o tentativă de sinucidere la Lugoj. Cu toate că a urmat clasele primare în localitatea sa natală, a continuat educația sa în orașul Lugoj și la Colegiul maghiar reformat din Orăștie.
Un eveniment notabil din tinerețea lui Groza a fost furtul banilor unei servitoare din oraș, împreună cu alți trei colegi. Servitoarea purta bani într-un ciorap, așa cum se obișnuia în acea perioadă, și hoții au fost descoperiți în fața clasei. Într-un mod curios, în timpul confruntării, unul dintre colegii lui Groza a vomitat, ceea ce a dus la o situație cu totul neașteptată și la recunoașterea faptei. Groza a scris ulterior în volumele sale de memorii, „Adio lumii vechi!”, despre această experiență. Îngrijorat de consecințe, Groza le-a promis complicilor săi că se va sinucide. El s-a dus pe un pod din Lugoj și s-a aruncat în apa râului Timiș, purtând haine și cărți. Cu toate acestea, încercarea sa de sinucidere a eșuat, deoarece apa era destul de mică și s-a lovit cu capul de fundul râului. Acest incident l-a condus într-o stare de inconștiență, în care a avut o experiență de neuitat.
„Eram în rai, în mijlocul unor minunate coruri îngerești, cântate de numeroși și frumoși îngeri! Pluteam pe aripile unei fericiri necunoscute”, va descrie Petru Groza starea de inconștiență în volumul de memorii. Cu ajutorul unui sergent care l-a văzut, Groza a fost scos la mal.
Această tentativă de sinucidere a avut consecințe semnificative pentru tânărul Petru. A fost retras de tatăl său de la școala la care studia și trimis la o școală confesională evreiască din Coștei. Aceasta a fost doar una dintre abaterile sale din copilărie, având în vedere că într-o altă ocazie furase praful de pușcă al bisericii și a fost prins explodându-l în sat, pentru care fusese bătut corecțional de tatăl său.
Cu toate acestea, Petru Groza rămâne unul dintre cele mai nefaste personaje din istoria românilor. Un politician care a contribuit decisiv la instaurarea comunismului, la arestarea lui Iuliu Maniu și a elitei democratice românești, la detronarea și alungarea Regelui Mihai I, la prigoana declanșată împotriva Bisericii Greco-Catolice, la confiscarea întreprinderilor și la colectivizare.
Alina Dana OLAR
Lasă un răspuns