Ori au unii un ghinion fantastic, ori nu se pricep la administrație

Augustin BERCEAN

Flacăra speranței aprinsă anul trecut, odată cu anunțarea cu surle și trâmbițe a câștigării finanțării record pentru construirea unui spital nou la Lugoj, a devenit o simplă licărire. După mai bine de un an, proiectul care a stat la baza bugetului „istoric” al Lugojului a rămas tot la nivel de desen frumos, prezentat prin presa locală. Și acesta nu este singurul, el alăturându-se altor proiecte începute chiar de pe timpul administrației trecute și care nu sunt finalizate nici în zi de azi. Ori au unii un ghinion fantastic, ori chiar nu se pricep…

Din cauza unor documente pe care câștigătorul licitației nu le-a depus încă și care trebuiesc verificate, atribuirea contractului de 150 de milioane de euro nu se va mai face, momentan.

Există chiar (ne)șansa ca licitația organizată în luna septembrie a anului trecut de către Primăria Lugoj să fie reluată, fapt ce ar întârzia mult începerea lucrărilor la Spitalul cel nou.

În mod normal, nu ar fi un fapt care să ne îngrijoreze, dacă nu ar exista și o dată limită pentru finalizarea acestuia: anul 2026.

Deci, orice întârziere nu ar trebui tratată ca un fapt banal, ci ar trebui analizată cu foarte multă atenție.

Acest proiect al noului Spital tinde să se alăture altor proiecte intrate pe mâna actualei administrații și care nu și-au găsit finalizare nici în zi de azi.

Dacă la celelalte proiecte sumele pe care ar trebui să le scoată din buzunarul propriu Primăria pentru a le finaliza ar fi, să zicem, suportabile, despre suma proiectului Spitalului nou nu mai putem spune același lucru. Acesta ar putea deveni o „gaură neagră” a bugetului local pe foarte mulți ani.

Un fapt similar s-a întâmplat în Lugoj și cu construcția Pasajului de pe strada Buziașului, mai țineți minte?

Și el tot un proiect început cu spe-ranța unei finanțări externe, a rămas până la urmă la bugetul local. Mai bine de 18 ani a durat finalizarea lui și a fost nevoie de multă, multă bătaie de cap și de o foarte ingenioasă idee a primarului Martinescu (care a reușit să transfere proiectul la Ministerul Transporturilor) pentru a fi, într-un final, terminat (chiar dacă alții au tăiat panglica, la câteva luni după ce Martinescu nu a mai fost ales…)

Experiențele pe care le avem în momentul de față cu lucrările din Centrul orașului, cu cele de la Centrul Cultural de strada Banatului, cele de la la Stadionul de la Plopi sau stadiul în care se află deja de foarte mulți ani proiectul cu autobuzele electrice sau cel al viitoarelor sensuri giratorii de pe Centura Ocolitoare a orașului, ar trebui să ne pună bine de tot pe gânduri. Și acolo au tot fost anunțate termene de finalizare peste termene de finalizare, dar tot la stadiul de desene frumoase postate pe rețele de socializare sau prin presa locală au rămas.

Să fie oare chiar așa de ghinionistă actuala administrație încât să intre în istoria orașului ca fiind prima conducere de Primărie lugojeană care nu este în stare, în 4 ani de mandat, să ducă la finalizare măcar un singur proiect adevărat? Sau poate nu e vorba doar de ghinion? Să mai fie și altceva la mijloc? Am zis 4 ani? Ooops, am uitat că au mai fost și alte „ghinioane”, care au împărțit mandatul în două, unul prim, de 2 ani, cu un primar titular și un al doilea, tot de doi ani, dar condus de o „echipă”, unde fostul primar titular s-a transformat în antrenor…

Ar fi păcat ca din multele promisiuni din campania electorală și din „zecile de proiecte semnate pe bandă rulantă” de actuala administrație să rămânem doar cu amintirea unor festivaluri stradale. La acest capitol, trebuie să recunosc, actuala administrație chiar că a fost la înălțime.

Și la ce înălțime… Ne uitam de sus de tot la orașele mult mai mari decât al nostru și cu o putere financiară net superioară. Sau poate o fi și aceasta o strategie administrativă? Chiar, cui îi mai păsa de apa tulbure și mirositoare care curge la robinete, de curățenia orașului, de halul în care arată centrul și de nenumăratele proiecte veșnic amânate, când „floarea” vedetelor naționale fac act de prezență (mai rar au făcut și act artistic…) pe scenele din Lugoj…

Ar trebui să le ținem pumnii actualilor administratori ai orașului să scape odată de ghinionul care s-a abătut asupra lor. Nu de alta, dar prin ei s-a abătut și asupra noastră. Și uite cum a ajuns să arate orașul, lovit de atâtea ghinioane…