Despre Ionel Petrea am scris în ziarul Actualitatea de mai multe ori. Am putea spune, deci, că este destul de cunoscut cititorilor noștri, întrucât are o poveste de viață demnă de un film artistic. Și chiar dacă despre el au scris mai multe publicații regionale și a fost prezent și la unele televiziuni, încă mai sunt aspecte necunoscute în ceea ce privește destinul său. Le-am descoperit recent în publicația tion.ro și vi le relatăm în continuare.
Ionel Petrea a fost abandonat imediat după naștere la spitalul din Făget și, în ciuda tuturor greutăților, a reușit să-și învingă statutul de orfan și să termine cursurile a două facultăți. De mai mulți ani, este profesor și director al unor școli din Timiș.
De curând s-a căsătorit și a devenit tatăl unui băiețel căruia îi va putea oferi toată iubirea și grija de care el nu a avut parte în copilărie. Nominalizat în 2024 la titlul „profesorul anului”, Ionel Petrea este un exemplu rar de reușită: în vreme ce foști colegi de-ai săi trăiesc pe stradă în voia sorții, el are un cămin fericit și o profesie nobilă. Deși avea posibilitatea să se stabilească în Danemarca, spune că nu a făcut-o pentru că este patriot.
„Cu siguranță, copiii nu pot să ajungă ceva dacă nu au adulți care să aibă empatie, să aibă iubire față de copii. Cum a ajuns orfanul de mine să fiu profesor? Pentru că am avut ceva noroc, am ascultat, am învățat, am avut parte de educatori devotați copiilor și învățământului. Am fost abandonat la naștere în anul 1985 în spitalul din Făget, după care am fost dus doi ani la leagăn în Timișoara, și-apoi 22 de ani pe strada Bocșei, la Lugoj. Înainte, centrele de plasament aparțineau de Ministerul Învățământului și de asta am avut noroc să pună accentul educatorii și învățătorii de atunci pe învățământ, să ne facem temele, să ne autogospodărim, pentru că îmi aduc aminte că aveam o grădină, puneam cartofi, legume, aveam porci, în fiecare lună tăiam câte un porc, făceam curățenie. Am ajuns profesor în urma finalizării a două facultăți. Prima a fost Facultatea de Științe Economice a UVT, specializarea Contabilitate, iar a doua a fost Asistență Socială, în Arad, specializarea asistență socială, pentru că am vrut să-mi răspund la întrebarea: de ce am fost abandonat? Am aflat apoi cine e mama mea și mă bucur că am reușit totuși cât de cât să comunicăm. Cred că m-a abandonat pentru că i-a fost frică să nu fie denigrată că este mamă singură. Pe tata nu l-am cunoscut”, spune Ionel Petrea.
Ionel Petrea este profesor titular pe discipline economice și contabilitate, comunicare profesională, marketing, vânzarea mărfii, titular din 2012 la Liceul Teoretic Traian Vuia din Făget. A fost apoi director la Școala Gimnazială Margina, director la Școala Gimnazială Bârna, iar în prezent este director la Școala Gimnazială Fârdea.
Dar până să ajungă aici, iată care au fost cele mai grele momente în timp ce era la orfelinat.
„A fost foarte greu atunci când vedeam că altor colegi le vin părinții, iar mie nu mi se întâmpla acest lucru. Am fost bătut pentru că am plâns după mama. Cu siguranță au fost momente grele. Când am spus că vreau să o văd pe mama, mi s-a replicat că doar nu cred că mama este vreo regină sau vreo prințesă. Mi-a fost descrisă prin cuvinte foarte urâte. Dar au existat și multe momente bune, pentru că am învățat, am fost duși în excursii, am vizitat Danemarca, am călătorit prin țară, la mare, la munte, la Nădrag în special. S-au implicat multe ONG-uri, bisericile ortodoxe neoprotestante. Aș sfătui în continuare comunitatea de voluntariat să se implice, pentru că astăzi orfanii au nevoie mai mult de afecțiune, nu de mâncare, haine și altele asemenea. Cu siguranță, și acestea sunt necesare, dar copiii de astăzi din centrele de plasament duc o lipsă mare de afecțiune. Merg la ei în vizită de câte ori am ocazia, i-am dus și pe elevii mei de la liceu”, a declarat Ionel Petrea pentru Timiș Online.
În ceea ce privește nominalizarea sa recentă la titlul „profesorul anului”, despre care ziarul Actualitatea a relatat la momentul potrivit, Ionel Petrea spune că „a fost o bucurie, o voce a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor care nu își permit, pentru a mi se îndeplini dorința de a ajuta oamenii care chiar au nevoie. A însemnat o bucurie pentru că am putut să activez și în domeniul voluntariatului”.
Ionel Petrea a sfătuit părinții să-și iubească copiii. Același sfat îl dă și copiilor: să-și iubească părinții și să meargă la școală. Are câteva sfaturi și pentru tinerii care se află în fața alegerii viitoarea profesiei viitoare: „Să fie empatici, să fie activi și să facă lucrurile cu plăcere. Să se gândească atât la ei, cât și la viitoarea familie pe care o întemeiază pentru că nu poți să întemeiezi o familie dacă nu ai o bază emoțională, spirituală, creștină și financiară; nu poți să susții o familie fără să ai un loc de muncă. Am devenit de curând tatăl lui Matei Elias și sper să fiu nu eroul lui, ci exemplul lui.
Denisa GREGA
Lasă un răspuns