Eforturile noastre de a relua o tradiție festivalieră care părea să marcheze destinul cultural al Lugojului contemporan (Concursul Internațional de Canto „Traian Grozăvescu”, desfășurat, grație prof. dr. Dorin Păcurar, timp de șase ediții, între 1995 și 2006, cu competitori și un juriu de înaltă clasă) nereușind să penetreze în conștiința celor care au capacitatea managerială și decizională de a superviza marile evenimente culturale, dorind să venim în întâmpinarea jubileului Marii Uniri, propunem melomanilor lugojeni un nou proiect: Concursul Internațional de Lied „Titus Olariu”. Un nume de primă mărime care a strălucit pe firmamentul artei lirice bănățene și naționale interbelice, un bariton cu un timbru de o unică sensibilitate și strălucire, o expresivitate și o tehnică vocală desăvârșite (formate la școala lui Gheorghe Dima), solist la Opera Națională din Cluj (1925) și Opera din Dresda (1925-1927), după un popas la Volksoper din Viena.
Cronicile extrase din presa de specialitate (de limbă română, maghiară și germană) confirmă la superlativ aprecierile noastre. Dincolo însă de activitatea interpretativă, Titus Olariu, doctor în Drept, fost director ad-interim al Comitetului interimar pentru organizarea şi conducerea Operei Române din Cluj alături de cele mai importante personalități culturale din capitala Ardealului (între care Tiberiu Brediceanu), deputat în Parlamentul României, prefect de Lugoj, a fost decorat cu cele mai înalte medalii și distincții ale Statului Român, pentru faptele de eroism săvârșite în timpul Primului Război Mondial ca ofițer de aviație.
Cu sprijinul unor devotați membri din fostul staff al defunctei competiții tenorale și prețiosul suport al doamnei av. Santuzza Olariu, fiica artistului, având girul Școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu”, vom constitui un comitet managerial, vom identifica instituțiile care vor dori să vină în sprijinul demersului nostru (ONG-uri, firme, persoane particulare, instituții de cultură și ale administrației publice locale și județene), precum și sursele de finanțare, publice și private.
Concursul se va adresa întregii tipologii de voci feminine și bărbătești. Premiile, personalizate, vor evoca numele unor interpreți lugojeni (sau din aria culturală a zonei) – de diferite etnii și confesiuni – a căror artă a reverberat pe plan național sau european: Traian Grozăvescu, Oszkár Kálmán-Kirschner, Carol Neumann, Laurian Nicorescu, Constantin Ursulescu, Victor Madin, Francisc Balogh, Georg Dippon, Alexandru Racolța, Géza Czitrom, Ana Rozsa-Vasiliu, Zsigmond Schieszler, Virginia Șepețian, Dora Stan ș.a. Instituirea Concursului reprezintă omagiul muzicienilor profesioniști lugojeni la împlinirea jubileului centenar al Marii Uniri.
Pentru ca melomanii să perceapă corect dimensiunea personalității lui Titus Olariu și anvergura vocalității lugojene, de o mirabilă unicitate, inițiem un serial dedicat carierei muzicale a baritonului bănățean, bazându-ne pe textul unui studiu elaborat în 2008: Titus Olariu. Artistul și epoca sa, Anthropos, Timișoara.
*
Baritonul Titus Olariu (născut la Făget în 6 ianuarie 1896) a fost o personalitate muzicală exponenţială (alături de tenorul Traian Grozăvescu, cu care a cultivat o frumoasă relație de prietenie) a teatrului liric bănăţean şi naţional. Tatăl său, Sebastian Olariu, protopresbiter ortodox, avea ascendenţă preoţească, pe linie paternă, în comunele hunedorene Burjuc şi Gurasada.
Pe filieră maternă se înrudea cu dr. George Popovici (ilustru protopop şi istoric bănăţean, membru corespondent al Academiei Române) şi dr. Iosif Popovici (doctor în filologie clasică al Universităţii din Viena, cu o specializare în fonetica experimentală la „Sorbona”, strălucit slavist, profesor la Universităţile din Budapesta, Viena şi Cluj, unde a fondat catedra de fonetică experimentală), fraţii mamei sale, Ana Popovici, originari din comuna timişeană Cliciova.
Fratele său, Caius Olariu, va activa după Unire ca secretar administrativ şi artistic al Operei Române din Cluj, fiind autorul unei monumentale monografii a instituţiei lirice clujene şi coautor al unei monografii dedicate lui Traian Grozăvescu. Sora sa, Aurora, se va căsători cu avocatul şi poetul dialectal George Gârda.
A urmat cursurile Gimnaziului de Stat din Lugoj (gimnaziul inferior), împreună cu fratele său, unde i-a avut ca profesori, între alţii, pe Iosif Tempea şi Ioan Ţiucu (limba română) şi Puhalo (limba latină).
Într-o scrisoare expediată părinţilor săi, Titus Olariu mărturisea că se înscrisese, alături de Caius, în Corul Studenţilor, reuniune înfiinţată, în 1908, de Ioan Vidu.
Și-a finalizat studiile la Gimnaziul Român Greco-Oriental „Andrei Şaguna” din Braşov, pe care îl va absolvi (prin susţinerea examenului de maturitate) în anul 1914. La venerabila instituţie braşoveană a fost coleg de promoţie cu Lucian Blaga (cu care va întreține o bogată corespondență), D. D. Roşca, Ionel Jianu, Coriolan Băran şi Andrei Oţetea.
Odată cu declanşarea primei conflagraţii mondiale va activa, episodic, ca ofiţer de aviaţie în armata austro-ungară (surprins de evenimente), apoi se va dedica armiei române, pentru serviciile aduse naţiunii, ca pilot de aviaţie (locotenent-observator), fiind decorat cu ordinul „Coroana României cu Spade în Grad de Cavaler”, cu panglică de „Virtutea Militară”, prin Decretul Regal nr. 3.049 din 16 iulie 1919, semnat de regele Ferdinand.
Ca motivaţie pentru acordarea înaltului ordin, în textul Decretului se preciza că „Atât vremea neprielnică, cât şi gloanţele inamice nu l-au împiedicat de a culege informaţiuni preţioase pentru Comandament”.
Constantin-T. STAN
Lasă un răspuns