În luna septembrie 2017, un biciclist britanic a doborât recordul de a călători pe bicicletă în jurul lumii, ajungând la Paris luni, după 78 de zile, 14 ore şi 40 minute: Mark Beaumont a fost întâmpinat la Arcul de Triumf din Paris de către familie, prieteni şi susţinători, după ce a pedalat câte 16 ore pe zi, de-a lungul a 16 ţări. Biciclistul de anduranţă își propusese să termine călătoria în 80 de zile, reiterând romanul lui Jules Verne, însă şi-a atins obiectivul mai devreme. Înainte de acesta, neozeelandezul Andrew Nicholson a reușit să termine traseul în 123 de zile. Recordul pentru cel mai rapid ocol al planetei îl deținea în anul 2012 Alan Bate din Anglia, care a pedalat 29.468 km în 96 de zile și 10 ore.
Ma Hanson, un bărbat malezian originar din Kuala Lumpur, în vârstă de 39 de ani, care impresionează prin naturalețea cu care povestește despre inedita și extraordinara sa călătorie prin lume, a pornit și el să facă ocolul pământului pe bicicletă, trecând și prin Lugoj, apoi oprindu-se și la Făget, unde a avut amabilitatea de a sta de vorbă cu noi.
E.C. – La ce vârstă ai început să practici ciclismul?
M.H. – Nu l-am prea practicat… Dar, pe la aproximativ 10 ani deja mă plimbam prin oraș… până la urmă, toți copiii încep cam la această vârstă.
E.C. – Ai familie acasă, soție?
M.H. – Nu. Sunt singur. Am o soră și o mătușă. Suntem o familie mică.
E.C. – De unde această idee a turului Pământului pe bicicletă?
M.H. – Părinții mei au murit când eu aveam vârsta de 11 ani.
E.C. – Îmi pare rău!
M.H. – Aceasta este viața.
E.C. – Când te-ai decis să pornești în această călătorie în jurul lumii? De unde această idee a turului Pământului pe bicicletă?
M.H. – Mi-am dorit întotdeauna să-mi îndeplinesc acest vis de a călători prin lume, dar nu știam cum. Apoi am descoperit acest trend al traversării diferitelor țări pe bicicletă. Nu este nici prea încet, nici prea rapid. Poți vizita locuri renumite fără să cheltui prea mulți bani și de asemenea locuri care nu sunt prea cunoscute, dar care îți pot oferi experiențe de neuitat.
Am început să practic acest sport acum 5 ani. Iubesc și campingul și drumețiile. Te ajută să te antrenezi și să treci mai ușor peste obstacole.
E.C. – Când ai plecat din Malaezia, mai exact, din Kuala Lumpur? Ce traseu ți-ai stabilit și ce țări ai traversat deja?
M.H. – Anul trecut în noiembrie, spre Tailanda, Cambodgia, Laos și Myanmar. Datorită unor dispute între Myanmar și Bangladesh, nu am putut trece granița și astfel am luat avionul cu tot cu bicicletă spre Iran și am continuat spre Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Serbia și acum România.
E.C. – În România, ce rută ai folosit, care sunt orașele prin care ai trecut și prin care urmează să treci?
M.H. – Dinspre granița cu Serbia, Vatin, spre Timișoara, de acolo am luat-o pe drumurile de țară pentru a vizita fiecare sat în parte, iar mai apoi am ajuns în Lugoj.
Am campat deseori în locuri mai retrase. Din Lugoj am plecat spre Deva. De obicei, mă opresc să discut cu oamenii din zonă și să iau prânzul. Am vizitat clădiri vechi, foarte frumoase și biserici splendide. Am fost atras în special de drumul de la Deva la Sibiu, de natură, de munți și în special de culorile toamnei.
Cât despre traseu, nu-mi prea planific traseul. Îl pot schimba oricând. Vreau doar să explorez cât mai mult.
E.C. – Ce țări ai dori să vizitezi după ce părăsești România?
M.H. – Moldova și apoi Europa. După Europa vreau să merg în Maroc, continentul african. Apoi voi continua să vizitez acel continent.
E.C. – Nu îți este frică să călătorești singur?
M.H. – Ba da, la început mi-a fost, puțin… dar, dacă nu îți este frică, nu este distractiv.
E.C. – Ce simți după ce vizitezi atâtea locuri, cunoști atâția oameni și obiceiuri?
M.H. – Simt adevărul, mă simt conectat, viu. Când cunosc oameni din locuri atât de îndepărtate, realizez că încă avem ceva în comun. În ciuda faptului că arătăm cu toții diferit și vorbim altă limbă.
E.C. – Când intenționezi să închei această aventură?
M.H. – Nu știu. În momentul când nu voi mai putea să continui.
E.C. – Cu ce te ocupi acasă?
M.H. – Sunt artist digital în industria jocurilor PC (modelist 3D).
E.C. – Ce fel de viață este în Malaezia? Și ce părere ai despre România, despre oamenii pe care i-ai întâlnit în călătoria ta? Ce îți place în România, ce este diferit față de celelalte țări?
M.H. – Din punct de vedere al societății, în Malaezia este la fel ca și aici, oamenii au familii, care lucrează pentru a se întreține. Diferența majoră ar fi din punct de vedere al mâncărurilor și al vremii.
E.C. – Îți place mâncarea românească?
M.H. – Nu am stat suficient de mult pentru a cunoaște încă oamenii, dar cred că românii din fiecare zonă sunt primitori și ospitalieri. În ceea ce privește mâncarea, îmi pare rău, nu am încercat încă mâncărurile tradiționale. În majoritatea călătoriilor îmi gătesc. Dar îmi doresc să încerc, dacă voi avea ocazia.
E.C. – OK, îți mulțumesc pentru timpul acordat și felicitări pentru ceea ce faci, pentru curajul și determinarea pe care le ai în realizarea obiectivului tău.
Din punct de vedere psihologic, mersul pe bicicletă în natură îmbunătățește starea de spirit mai mult decât o face bicicleta staționară. În plus, ciclismul are o influență importantă în încetinirea procesului de îmbătrânire și în îmbunătățirea abilităților cognitve: memoria, gândirea critică, planificarea.
Utilizarea bicicletei are și aspecte economice. Dacă ținem cont de sănătate, bicicliștii trăiesc mai mult decât cei care nu merg pe bicicletă și își iau cu 15% mai puține zile de concediu medical. Oameni mai sănătoși, mai puțini bani cheltuiți de sistemul medical.
Printre beneficiile mersului pe bicicletă se numără: capacitatea cardiovasculară crescută la efort, creșterea forței si a flexibilității musculare, creșterea mobilității articulare, scăderea nivelul stresului, îmbunătățirea coordonării și posturii, întărirea oaselor, scăderea procentului de grăsime corporală, prevenție și management mai bun al bolilor, reducerea anxietății și depresiei. Mai mult, pedalatul scade riscul de cancer intestinal și mamar.
Mersul pe bicicletă utilizează combustibili fosili în cantități minime și este un mijloc de transport care nu poluează. Deplasarea câte 10 kilometri în fiecare zi către serviciu economisește 1.500 de kilograme de gaze cu efect de seră pe an.
Știați că…
- pedalarea în ritm susținut duce la consumarea a aproximativ 300 de calorii pe oră?
- unele studii au concluzionat că o jumătate de oră de mers pe bicicletă zilnic va duce la arderea a aproximativ 5 kilograme de grăsime într-un an?
- există dovezi ce atestă respirarea unei cantități mai mici de noxe în timpul mersului pe bicicletă în comparație cu folosirea transportului în comun?
- studii efectuate în Finlanda au demonstrat că persoanele care merg pe bicicletă mai mult de 30 de minute pe zi au un risc de a dezvolta diabet cu 40% mai redus decât restul?
- mersul pe bicicletă îmbunătățește echilibrul, coordonarea și forța corporală în general?
Estera CIMPONERIU
Lasă un răspuns