O nouă etapă a parteneriatului dintre Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj și Școala de Muzică „Erkel Ferenc” din Gyula

Share Button

Joi, 1 decembrie a.c., pe scena sălii festive a Şcolii Elementare de Muzică „Erkel Ferenc” din Gyula (Ungaria), începând cu ora 17, elevi şi profesori de la Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj (coordonaţi de prof. dr. Constantin-T. Stan) vor susţine un concert, în cadrul celei de-a II-a etape a parteneriatului semnat de reprezentanţii celor două instituţii de învăţământ vocaţional în anul 2012.

Evenimentul reprezintă o continuare a unui proiect mai amplu, iniţiat de subsemnatul, prin care se urmăreşte stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare artistică între instituţii similare din diferite arii geografice europene, precum şi intensificarea legăturilor culturale cu românii de pretutindeni, ca o modestă contribuție la efortul privind conservarea și promovarea identitară.

Își vor da concursul elevii  Antonia Pfeiffer, Andrei Becheru, Alexandra-Marçelina Szilaghi, Ana-Ilinca Pfeiffer, Salomé Stan, Bianca Georgescu, Eusebiu-Thomas Florea, Andreea Iovan și profesorii Carmen Schöner, Andreea Florea, Lavinia Furdui, Alexandru Vasiliu, Valentina Vasiliu și Remus Lața.

Mesagerii cântului instrumental lugojean vor fi sprijiniți logistic de Honeywell Life Safety Romania SRL, o firmă fanion a spațiului economic lugojean, un constant și generos mecena al performanței și excelenței în artă.

Iată câteva pilduitoare exemple care atestă legăturile spirituale dintre Lugoj, fosta capitală culturală a românilor bănăţeni, şi spațiul cultural maghiar, reprezentat de orașul Gyula (așezarea natală a compozitorului Erkel Ferenc, autorul Imnului Maghiar), în care se află concentrat cel mai important segment etnic românesc:

  • în anul 1889, la Gyula, s-a întemeiat Corul Vocal Român, dirijat de un vrednic muzician-ţăran, Achim Şuman, din Chizătău, providențiala așezare din vecinătatea Lugojului, graţie diligenţelor avocatului lugojean Teodor Pap (născut la Gyula), fost preşedinte al Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Lugoj, unde a desfăşurat o mare parte a activităţii sale, dedicate acţiunilor de mecenat cultural;
  • Emanuil Gojdu, prim-comitele Lugojului, vajnic iubitor și promotor al artelor, va defini noul spirit instaurat în administraţia bănăţeană odată cu încorporarea la Ungaria a Voivodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişean (decret semnat în 1860, urmat de introducerea administraţiei comitatense) şi inaugurarea așa-numitei ere liberale;

  • dr. Constantin Pomuţ (1815-1883), român născut la Gyula (unul din fraţii celebrului George Pomuţ, general de brigadă în armata americană, cel care, în calitate de consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg, a participat la negocierile privind cumpărarea provinciei ruse Alaska, de către Statele Unite), a fost primul profesor de psihiatrie al Facultăţii de Medicină din Pesta;

  • dr. Dimitrie Nedelcu (1812-1882, fiul unui meseriaş căldărar din Lugoj) a fondat catedra de stomatologie a Facultăţii de Medicină din capitala ungară;

  • György Kurtág, corifeu al muzicii de avangardă, unul din cei mai titraţi compozitori contemporani, reprezentant de frunte al şcolii de compoziţie maghiare, este un devotat fiu al Lugojului (Cetăţean de Onoare, din 2008), căruia i-a dedicat una din capodoperele sale, Colindă-Baladă, op. 46, închinată memoriei lui Felician Brînzeu, charismaticul său profesor de limba română, în perioada interbelică, de la Liceul „Coriolan Brediceanu”;

  • Ditta Pásztory, cea de a doua soţie a lui Béla Bartók, părintele muzicii moderne, este descendentă, pe linie maternă, a lui  Emil Petrovici, subprefect în cetatea lui Ioan Vidu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

  • notarul regesc lugojean Mihail Bejan (1838-1908) a elaborat prima traducere în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla (Sibiu, 1889), premiată de Academia Română, și a tălmăcit, pentru uzul românilor, legea notarială din Regatul Ungariei, aflată în exercițiu la sfârșitul sec. XIX.

Sunt doar câteva semnificative exemple care atestă profundele conexiuni spirituale dintre personalitățile celor două entităţi etnice, suport tonifiant pentru amplificarea lor, în viitor, în spiritul ecumenismului cultural european.

Constantin-T. STAN

gyula_erkel_emlekhaz-1a

898

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.