Constantin-T. STAN
Pe fondul regresului tot mai accentuat al sistemului educațional, când numeroși „licențiați” pun cu nonșa-lanță virgulă între subiect și predicat (ce-i drept, ar fi și unele excepții), marile personalități din istoria Lugojului sunt trecute, pe măsura inexorabilei scurgeri a timpului, la index, dispărând din memoria colectivă a obștii.
Despre Ioan Vidu, unul dintre făuritorii Marii Uniri, cu arma sa, lira, dar și cu condeiul, sunt tot mai puțini tineri capabili să emită o judecată de valoare. Despre vizionarul Aurel C. Popovici, genialul precursor al actualei construcții europene, prin monumentalul său volum Statele Unite ale Austriei Mari, sunt puțini cei ce se pot încumeta să-ți ofere câteva detalii biografice.
Recent, un nume important al toposului cultural lugojean, notarul Mihail Bejan (1838-1908), a făcut obiectul unui eveniment editorial găzduit de Casa Bredicenilor: lansarea volumului Mihail Bejan (1838-1908). Lugoj. File de memorie culturală, o ediție îngrijită (cu un studiu introductiv, fișă biografică și note) de universitarul orădean Florin Ardelean.
Un prim tom dedicat fostului notar regesc lugojean, cel dintâi traducător în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla, o personalitate profund implicată în intensa viață culturală a românilor lugojeni, am publicat în 2012. A urmat volumul semnat de Patricia Ghemeș-Manea (Egregora de la Lugoj), în care autoarea, istoric și diplomat, a devoalat semnificațiile simbolisticii masonice din ornamentica arhitecturală a ceea ce numim astăzi Palatul Bejan, sintagma prin care majoritatea lugojenilor îl pomenesc, fără voie, pe cărturarul lugojean.
În expozeurile lor, Oliviu Gaidoș și subsemnatul au evocat personalitatea lui Mihail Bejan, subliniind câteva pri-orități ce-l definesc ca întâistătător în istoriografia bănățeană, dar și națională.
Mihail Bejan a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai tinerimii universitare române aflate la studiu în Pesta în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aducându-şi aportul la cristalizarea unor instituţii culturale care au jucat un rol benefic în coagularea sentimentului naţional (Societatea Academică „Petru Maior”, periodicul „Aurora Română”), dar şi la impunerea limbii şi literaturii naţionale, aflate încă în perioada acumulărilor şi decantărilor axiologice.
Activitatea de culegător de folclor literar, desfăşurată sub tutela spirituală a lui Atanasie Marian Marienescu, intensitatea demersurilor publicistice au marcat o etapă importantă în procesul afirmării literaturii româneşti bănăţene.
Deşi episodica sa practică parlamentară, ca deputat guvernamental în Dieta de la Pesta, iar mai apoi implicarea în fundamentarea unor instituţii culturale ale maghiarilor lugojeni i-au atras unele nemeritate reacţii cu accente critice, exprimate, uneori, cu nuanţe virulente în presa de expresie română, M. Bejan s-a dedicat plenar unor generoase proiecte culturale promovate sau înfăptuite de intelighenţia românească lugojeană: manifestările Societăţii pentru Fond de Teatru Român (Lugoj, 1888), activitatea Reuniunii Române de Lectură, constituirea ASTREI bănăţene (1896), diligenţele pentru augmentarea unui fond destinat înfiinţării unei episcopii greco-orientale la Timişoara ş.a.
Punerea în circulaţie a controversatei Table de la Lugoj, beneficiind de girul lui Valeriu Branişte, a contribuit la crearea unui efervescent spirit polemic (la care s-a raliat şi Iosif Popovici, în paginile „Luceafărului”), ce a impulsionat dezbaterile lingvistice privind vechimea şi evoluţia limbii române scrise.
Prin elaborarea primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla (Sibiu, 1899), premiată de Academia Română, cărturarul lugojean şi-a înscris definitiv numele, la loc de cinste, în istoriografia românească.
O seară de excepție, un eveniment cultural, ce poartă nobilele însemne ale excelenței, organizat sub patronajul Bibliotecii Municipale lugojene (manageriată cu competență și constantă devoțiune de Henrieta Szabo), dintr-o serie de demersuri identice ce au darul de a evoca și promova numele unor personalități de marcă ce au conferit Lugojului statutul de capitală culturală a românilor bănățeni.
Lasă un răspuns