Constantin-T. STAN
Se spune că (deși pare paradoxal) extremitățile se pot întâlni uneori. E cazul și în cultură, unde vivacitatea și exuberanța dansurilor populare bănățene au corespondent în arta coregrafică din Bucovina și Basarabia. Pe de altă parte, același grai molcom și așezat, cu consoane moi, ace-eași ospitalitate și bonomie, același spirit proeuropean și receptivitate la binefacerile civilizației occidentale, care au devenit proverbiale. Totdeauna, a existat o fascinantă simi-litudine, dar și o irezistibilă atracție între toposul spiritual bănățean și cel de dincolo de Prut, iar dorința întâlnirii a fost un ideal pentru românii din celedouă extremități geografice.
Corul lugojenilor, sub măiastra baghetă a lui Ioan Vidu, i-a fermecat pe basarabeni în cadrul turneelor întreprinse la Chișinău înainte, dar și după împlinirea dezideratului Marii Uniri. În 1906, cu prilejul grandioasei Expoziții Jubiliare din București, lugojenii au reprezentat o adevărată fascinație pentru coralele surori, între care și artiștii din plaiurile basarabene, prezente la celebrarea celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Societatea Corală „Lira” a Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj a fost invitată la Alba-Iulia în 15 octombrie 1922, pentru a lua parte la serbările încoronării regelui Ferdinand I. Au fost prezente cele mai importante reuniuni vocale din provinciile româneşti: Societatea Corală „Carmen” din Bucureşti şi câte un cor din Cernăuţi, Iaşi, Chişinău, Cluj, Timişoara (Corul „Doina”), Reşiţa şi Chizătău. Lugojul a fost singurul oraş reprezentat de două societăţi corale: Corul „Lira”, dirijat de Ioan Bacău, şi Reuniunea Română de Cântări şi Muzică (Ioan Vidu).
Anunțul trecerii la Domnul a lui Ioan Vidu, doinitorul Marii Uniri, a prilejuit ASTREI Basarabene transmiterea (bănățenilor, lugojenilor, familiei îndoliate) unui emoționant mesaj de condoleanțe: „Adânc întristați de trecerea la cele veșnice a popularului compozitor bănățean Vidu, iubit de întreaga suflare românească, vă rugăm să fiți interpretul durerilor sufletești profunde ce le resimte întreaga Basarabie culturală, cu prilejul acestei pierderi mari și neînlocuibile. Fie-i țărâna ușoară! ASTRA Basarabeană”.
Anul 1938 a marcat jubileul de 60 de ani de la întemeierea Societăţii „Tinerimea Română”. Tradiţionalele concursuri şcolare organizate sub egida acestei instituţii, desfăşurate între 27 aprilie şi 1 mai, au evidenţiat din nou valoarea muzicii corale lugojene, corul mixt al liceelor din Lugoj (instruit de Ioan Bacău şi Ecaterina Herţeg, la iniţiativa lui Aurel E. Peteanu, el însuşi cu veleităţi dirijorale şi componistice) obţinând premiul I pe ţară. În 28 aprilie, corul liceenilor lugojeni a cântat la Radio Bucureşti (Bănăţeana de Sabin Drăgoi şi Lugojana de Ioan Vidu), alături de fanfara Liceului Comercial din Chişinău.
La invitaţia Cercului Bănăţenilor din Bucureşti, asociaţie prezidată de dr. Petre Nemoianu, ansambluri vocale şi instrumentale reprezentative din Lugoj şi Timişoara, scriitori şi artişti plastici au participat, în prima decadă a lunii martie 1943, la festivităţile şi concertele organizate sub genericul Săptămâna Bănăţeană. Coriştii lugojeni aveau programate concerte pe scena Ateneului Român şi la Radio, fiind prevăzute, totodată, vizite la spitalele militare din Capitală. Turneul artiştilor bănăţeni a fost aureolat prin concertele susţinute la Iaşi și Chișinău.
În perioada 31 octombrie – 2 noiembrie a.c., doi lugojeni, subsemnatul și col. Ion Teca, vor fi contributori, la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău), la cea de-a VIII-a ediție a prestigioasei Conferințe Științifice Internaționale „Latinitate, Romanitate, Românitate” (care a fost concepută, în acest an, ca omagiu adus magistrului basarabean Ion Eremia cu prilejul împlinirii a 70 de ani).
Importantul eveniment va fi organizat de Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Chișinău – Oradea.
În comitetul științific, nume consacrate, de anvergură națională și europeană, ale istoriografiei de la instituții de profil din Chișinău, Padova, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, București și Suceava: Igor Șarov (rectorul Universității de Stat din Moldova) Sorin Șipoș (prorectorul Universității din Oradea), Ștefan Purici (rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava), Ion Eremia (Universitatea de Stat din Moldova), Lucrețiu Mihăilescu-Bîrliba (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Florin Pintescu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), Gabriel Moisa (decanul Facultății de Istorie a Universității din Oradea și directorul Muzeului Țării Crișurilor), Dan Cepraga (Universitatea din Padova) Igor Bercu (decanul Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova), Emil Dragnev (Universitatea de Stat din Moldova), Sergiu Cornea (Universitatea se Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul), Igor Cereteu (Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova), Alina Felea (Institutul de Istorie a Universității de Stat din Moldova) Aurel Zanoci (Universitatea de Stat din Moldova), Viorel Vizureanu (Universitatea din București), Sorin Liviu Damean (Universitatea din Craiova).
La deschiderea oficială, vor fi prezenți, între alții, cu alo-cuțiuni, Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării, Adrian Dupu, secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Liviu Brătescu, senator, vi-cepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.
Istoricii lugojeni vor transmite fraților de peste Prut, chiar înainte de desfășurarea turului secund al alegerilor prezidențiale, un proces electoral de o covârșitoare impor-tanță, un sensibil mesaj, reprezentativ pentru opulenta istoriografie lugojeană: Generalul-erou Dimitrie Petrescu Tocineanu – moldovean prin naștere, bănățean prin adopție, militar prin vocație, erou prin sacrificiu (Ion Teca) și Ioan Vidu, doinitorul Marii Uniri, și Avram Iancu (Constantin-T. Stan), un omagiu adus memoriei Crăișorului Munților, la două secole de la nașterea sa.
Lasă un răspuns