Lugojeni de excepție: Iosif Crăciunescu

Remus V. GIORGIONI

Iosif Crăciunescu este unul dintre concetățenii noștri cei mai cunoscuți și mai respectați. Născut în anul 1958 la Românești, Timiș, este de 36 de ani ani directorul Casei de Cultură a Sindicatelor (de la 1 iulie 1988).

După ce a absolvit școala generală la Curtea,  comuna localității de români, Românești, după ce aurmat Liceul Silvic din Timișoara, în anul 1985 absolvă Facultatea de Mecanică, Timișoara, secția TCM – Tehnologia Construcțiilor de Mașini, subingineri. Iar mai apoi urmează și Facultatea de Management Finaciar/Contabilitate.

Dl Crăciunescu este lugojean din anul când absolvă facultatea și, ca șef de promoție, i se oferă șansa să-și aleagă locul de muncă. Este așadar lugojean din anul 1981, când își începe activitatea la o întreprindere lugojeană.

Având la examenul de absolvire media 9,75 (al șaselea pe țară), are șansa de a alege Lugojul, obținând astfel o repartiție guvernamentală la IUPS „9 Mai”, întreprindere unde lucrează între 1981-1985 (4 ani).

Ca pasiuni de tinerețe, putem menționa: fotbal, pescuit, radioamatori. Soția, Stela-Viorica Crăciunescu, este expert contabil, având firma proprie de contabilitate. Iar băiatul, unicul copil, Andrei-Cristian, lucrează ca economist (IT, programe de contabilitate) în Franța, la Saint Hypolyte du Fort, aproape de Montpellier.

Adică, în orașul unde locuiește și unde dl Căciunescu va merge în curând în vizită. (Ca un fapt anecdotic: familia Crăciunescu și-a propus cândva să-și facă o singură firmă puternică de contabilitate, cam toți membrii ei fiind în branșă; dar, probabil prin plecarea lui Cristian în Franța, visul familiei s-a spulberat, ideea rămânând la nivelul de intenție, simplu deziderat.)

Dl Iosif Crăciunescu are și două splendide nepoate: Sarah Anastasia, de 5 ani, și Sofia Elena, un an. Întorcându-ne acum la obiectul articolului nostru, mai putem spune despre dumnealui că a activat, între anii 1985-88 la Consiliul Municipal UTC, în probleme de învățământ și activități sportive, cu sediul în Primărie.

Iar la data de 1 iulie 1988, printr-o hotărâre a Consiliului Municipal al Sindicatelor, devine director al Casei de Cultură a Sindicatelor. Funcție pe care o ocupă și în prezent, după pensionare și după ce patrimoniul sindical s-a împărțit în două. În ultimii 29 de ani – opt mandate – a fost consilier municipal înainte de revoluție (două mandate de deputat).

Iar după aceea, consilier PSD, secretar executiv al Partidului Social-Democrat până mai anul trecut, iar în prezent ocupă onorabila funcție de Președinte al Organizației de Seniori PSD.

*

Pe scena sălii de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor s-au organizat mai multe gale de culturism, cu oaspeți de la Arad, Reșița, Deva, în urma cărora Secția municipală de culturism a ajuns să fie recunoscută pe plan național, afiliindu-se la Federația Română de Culturism.

Președinte al acesteia este dl Crăciunescu, dar o contribuție importantă a avut-o profesorul Horvath, cu care a colaborat.

În ce privește activitatea ca director al CCS ar fi multe de spus, dl Crăciunescu fiind sufletul acestei istituții. Pe lângă cursurile de calificare pe care le-am menționat rândul trecut (când am tratat despre Casa de Cultură: cursuri și concursuri), dl Crăciunescu, în calitate de conducător al unei instituții de anvergură, a organizat o serie de conferințe, cultural-politice și sociale, cu invitați de vază – și de onoare – din județ, cât și din țară.

Dar mai cu seamă spectacole de teatru și de divertisment, spectacole muzicale.

Iată și câteva nume mari ale teatrului românesc, actori care au urcat pe scena Casei de Cultură lugojene: Gheorghe Dinică, Radu Beligan, Dem Rădulescu, Jean Constantin.

Dar și comici vestiți „ai ecranului” (și în egală măsură ai scenei), cum a fost pe vremea noastră cuplul Stela Popescu-Alexandru Arșinel, Vasile Moraru-Nae Lăzărescu, Țociu-Palade etc.

(Ne amintim cu plăcere de Mihai Moraru în piesa „Take, Ianke și Cadâr”. Un comic solitar, dar nume vestit, care ne-a vizitat, a fost Doru-Octavian Dumitru.)

Iar cât privește muzica, amintim câteva din „stelele” muzicii ușoare românești, atât de înfloritoare la vremea aceea: Dan Spătaru, Mirabela Dauer, Angela Similea, Corina Chiriac, Marina Voica. Iar dintre cântăreții de muzică populară: Ana Munteanu, Petrică Moise, Nicoleta Voica.

Nu putem uita nici formațiile locale: Logic, Stelele, Beta, Compact, Holograf, Șah-Mat – dar și trupa de copii a formației „Stelele”: așa-zisele „steluțe”. Cum mai exista pe vremuri și concursul național Steaua fără nume, corespondente de astăzi fiind „Românii au talent” sau „Vocea României”.

Tot în același cadru, cultural-artistic, mai amintim Cenaclul și revista „Cuvinte românești” (redactor-șef, Paul-Doru Chinezu), avându-l ca director de onoare pe dl Iosif Crăciuneascu, care participa regulat la ședințele de cenaclu sau de redacție. A urmat, în ordine, Cenaclul și revista „Banat”,coordonate de regretatul poet Ioan Ardelean.

În ceea ce privește activitățile sportive coordonate de dl director, în afară de cele amintite deja (culturism), mai remarcăm: lupte, balet, dans modern, aerobic. P

e scena CCS s-au desfășurat numeroase gale de culturism, având ca protagoniști sportivi de la Deva, Arad, Reșița. Nu putem eluda conferințele „de partid”, ordonate de sus, organizate la Lugoj în comunism.

Iar după revoluție, conferințe ale noilor partide, avându-i ca invitați pe viitorii președinți Ion Iliescu și Traian Băsescu; dar și Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Nicolae Manolescu – în calitate de candidat PAC le Președenția României. Sala „Studio” de la etaj este deschisă și astăzi – ne mărturisește dl Crăciunescu – pentru adunările partidelor actuale, mai vechi sau mai noi.

Iar promotorul acestor activități diverse ale focarului de cultură lugojeană și națională, care e CCS, este concetățeanul nostru de onoare – dl Iosif Crăciunescu. La mulți ani și la mai mare (sau s-o țină măcar tot așa!)