Lugojeni de excepție: Ionuț Micluț [O familie de lugojeni în aeroportul din München, Franz Josef Strauss, Swissport Losch]

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Remus V. GIORGIONI

Veți putea crede că este vorba despre niște lugojeni rătăciți prin aeroportul münchenez. Dar nu: este vorba de o familie care lucrează, in corpore, pe acest aeroport. Dar să începem cu începutul. Ionuț Micluț s-a născut la Lugoj în anul 1970. A absolvit Scoala Generală Nr. 1 de pe strada Bocșei, unde a urmat clasele I-VIII. Liceul l-a făcut la Iulia Hasdeu, după care a urmat Școala Tehnică CFR. Este absolvent al mai multor cursuri de specialitate la Lugoj și Timișoara, în urma – sau chiar în timpul cărora – lucrează în Gara Lugoj, la Revizia de vagoane, unde ocupă mai multe funcții, până la șef de tură. Ionuț Micluț absolvă și Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Drăgan, specialitatea Finanțe-Bănci.

Când activitatea în domeniul său se restrânge (domenii care se închid pe capete), după anul 2010, Ionuț simte că nu mai prea are ce face în țară și merge la fratele său în Germania; frate plecat din țară în anul 1990, la München, unde s-a angajat la firma BMW. După mai multe tatonări în ce privește piața muncii din München – unde ajunsese, la fratele său – , Ionuț Micluț se angajează la Aeroportul Franz Josef Strauss din München.

Învață bine germana, dar pe aeroporturi este nevoie să cunoști și limba engleză, să poți comunica cu pasagerii. Lucrează o vreme ca șofer pe autocarele de interior, cele care transportă pasagerii de unde aterizează la terminalul următor, unde urmează să se desfășoare următorul zbor.

Apoi, în scurt timp, Ionuț ajunge manager la un serviciu special care deservește – tot în interiorul aeroportului – călătorii de la first class. (Reamintim cititorului cele trei clase dintr-un avion de pasageri: economic, unde zboară oamenii de rând, bussines class și first class. Iar, tot în cadrul parantezei, înainte de a trece mai departe, găsim de bine să relatăm următoarea întâmplare. Noi pe Ionuț Micluț îl cunoaștem de multă vreme, fiind un timp chiar vecini de… scară vecină. Călătoresc eu o dată cu soția spre SUA, prin München, iar tipul de la volanul autocarului care ne preia din locul unde am aterizat mi se părea cunoscut. Dar timpul – cele 10 minute – trece repede și fiecare își vede de drumul lui. Abia când m-am întors în țară și m-am interesat de el, am fost sigur că era vorba despre vecinul și prietenul Ionuț Micluț. Pe care nu-l mai văzusem de mult, chiar am pierdut legătura o vreme.)

Dar ce înseamnă „toată familia”? Aeroportul Franz Josef Strauss (München Flughafen)

…Înseamnă chiar așa. La aeroportul din München, pe care îl numirăm pe nume, lucrează și soția lui Ionuț, Adriana/Ady, și anume la Serviciul de securitate al aeroportului, control pasageri. De asemenea, și băiatul Cristi, care activează în Sistemul operare sol – Lufthansa Operation. Unde face planuri de zbor, coordonează operațiunile de la sol. În plus, el a urmat în Germania și cursurile de pilotaj, care îi pot folosi la nevoie. Soția lui Cristi, nora lui Ionuț, Mădălina, lucrează de asemenea la aeroport, la serviciul special de care am amintit. (Și, ca să facem o glumă serioasă, nepoții care vor fi/care vor veni or să lucreze la timpul potrivit tot la aeroport. Este vorba, momentan, despre Helen Emily, care frecventează grădinița din aeroport.)

Iar, spre a continua cu evoluția profesională a lui Ionuț, protagonistul nostru, progresând el cu timpul în plan profesional, la ora actuală este managerul acelui Serviciu special pe care tocmai l-am amintit, unde are în dotare 10 limuzine Porsche (că, de, domnia se plătește…; vorbim de cli-enții lui, pasagerii de clasa întâi).

O altă întâmplare, mai recentă, din ianuarie anul acesta. El era de serviciu când, aterizat la München, am avut o încurcătură cu orarul de zbor; l-am sunat pe Ionuț, care m-a ajutat urgent și m-a descurcat. Iar când, în scurt timp, ne-am întâlnit în țară, la sediul firmei din incinta fostului Cinematograf „23 August”, de pe Splaiul Corneliu Coposu, ne-am bucurat la fel de mult de revedere.

* * *

Despre întâlnirea „astrală” dintre inginerul Adrian Magheț și economistul Ionuț Micluț am tratat în numărul trecut. Cu prilejul unei călătorii de afaceri, cei doi se întâlnesc și pun de-o colaborare fructuoasă. E drept că și ei se cunoșteau de mai mult timp, fiind în „tratative”, legat de o firmă nouă de high-tech. Dar iată, mai pe larg, și obiectivele firmei, pecare vi le-am promis în numărul trecut:

1). Proiectare și cercetare în domeniul energiilor regenerabile – în speță, solară; 2). Dezvoltare și coordonare proiecte în domeniu; 3). Achiziție și furnizare de echipamente adecvate în domeniu (producători premium de invertoare solare; producători tier 1 de panouri solare). Despre alte proiecte și contracte vom trata într-un articol pe care-l vom scrie colo mai către toamnă, când multe din „apele” firmei celor doi asociați se vor fi limpezit în totalitate, iar Electric Renew Design se va fi dezvoltat și diversificat.

În poza alăturată se văd panourile fotovoltaice atașate la scara avionului, pentru mobilitatea ei. E vorba de scările folosite la avioane foarte mari, la care scările nu se pot împinge manual, sau cu vreun motoraș pe benzină. Și ca să facem legătura cu firma Electric Renew Design, scopul celor doi asociați ai firmei este să implementeze acest sistem de energie verde și ieftină în toate cazurile posibile.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.