Leul este afectat de „sindromul importurilor”

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Creșterea rapidă a deficitului comercial, care a crescut în primele șase luni cu aproape 11 miliarde euro, urmând a se dubla până la sfârșitul anului, conform CNSP, nivel care nu a mai fost atins din 2008, pune o presiune tot mai mare asupra monedei naționale.

Analiștii care au răspuns la sondajul realizat în iulie de CFA România prognozează deprecierea leului. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,9829 lei/euro, respectiv de, 5,0445 lei/euro pentru cel de 12 luni.

Dacă începutul de an a găsit euro cu o medie de 4,8691 lei, după opt luni, au fost atinse mai multe maxime, timp în care BNR a avut grijă să îndepărteze tentativele speculative, având la îndemână cea mai mare rezervă valutară de după ´90.

Începutul acestei săptămâni a adus un nou record de 4,9349 lei/euro. Cu circa o jumătate de oră înainte de deschiderea pieței cotația monedei unice a urcat la 4,943 lei, însă tranzacțiile locale s-au realizat în culoarul 4,933 și 4,937 lei.

Jerome Powell, șeful Rezervei federale, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că programul de achiziții de obligațiuni va începe să fie redus treptat, înainte de sfârşitul acestui an. Însă majorarea dobânzilor va fi lăsată, cel mai devreme, pentru anul viitor.

Aceste afirmații prudente au făcut ca euro să urce la sfârșitul perioadei la 1,1783 – 1,1811 dolari, de la 1,1693 dolari la începutul ei. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,2079 la 4,1837 lei.

Media francului elvețian s-a mișcat între 4,5724 și 4,6047 lei iar cea a lirei sterline între 5,7510 și 5,7580 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 240,5063 la 244,1518 lei, evoluție datorată saltului făcut de uncie la 1.813 – 1.1819 dolari.

Fidelă politicii sale de înăsprire treptată a politicii monetare, în condițiile în care inflația ar putea încheia anul la 5,6%, banca centrală controlează cu atenție nivelul lichidității.

La începutul acestei săptămâni, ea a atras de la băncile comerciale 1,5 miliarde lei la o dobândă de 1,25%/an, pentru scadența la o săptămână.

Aceste intervenții au făcut ca lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să stagneze la 1,60%, maxim al ultimelor patru luni. Pentru sfârșitul anului analiștii anticipează o revenire a indicelui la 2%, valoare la care a început anul.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,73%, valoare care nu a mai fost atinsă de la începutul lui aprilie. În schimb, indicele la 12 luni a urcat la 1,82%.

După creșterea de duminică la peste 49.600 dolari, bitcoin fluctua la începutul acestei săptămânii în culoarul 47.650 – 48.900 dolari. La rândul său, ether se mișca luni între 3.150 și 3.230 dolari.

Cuba a anunțat, urmând exemplul Salvadorului, că va reglementa criptomonedele. Motivul acestei decizii este acela de a „trece” peste sancțiunile economice impuse de Statele Unite.

Pe de altă parte, marile bănci centrale doresc să instituționalizeze propriile criptomonede (CBDC – versiunea digitală a monedelor reale). După China, care a testat deja yuanul digital, Banca Rezervelor din India a anunțat că va lansa propria monedă până la sfârșitul acestui an. La rândul lor, BCE și Banca Angliei au în vedere crearea unui euro digital, respectiv a unei lire virtuale.

(Analiza cuprinde perioada 23 – 30 august 2021)

Radu GEORGESCU

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.