
Augustin BERCEAN
Anul 2024 a fost unul special pentru politica românească. Alegerile locale, parlamentare și prezidențiale au fost toate înghesuite în cele 12 luni ale lui. Ca să fiu mai exact, chiar în ultimele 6… În teorie, totul părea să fie bine. În practică, s-a cam dat chix pe toate planurile. Și politic, dar mai ales economic. Se pare că socoteala de acasă a fost foarte departe de cea din târg…
Trebuie să fim realiști și să recu-noaștem că nu ne așteptam la un alt rezultat după tumultosul an 2024.
Și aici mă refer strict la partea economică. Din punct de vedere politic, este altceva. Și se va vorbi mult timp de acum înainte despre cele întâmplate la alegerile prezidențiale din anul care a trecut.
Anul 2024 a fost unul marcat de intense frământări economice și politice pentru România. Un an dominat de campanii electorale și promisiuni grandioase. Din păcate, bilanțul economic al acestui an reflectă provocările interne și externe cu care țara s-a confruntat. Investitorii internaționali și instituțiile financiare privesc bilan-țul cu scepticism.
Efectele asupra economiei românești după campaniile electorale succesive prin care s-a trecut încep, încet încet, să apară. Prognozele Comisiei Europene și ale agențiilor internaționale de rating arată o situație economică proastă în țara noastră.
Conform Comisiei Europene, economia României a înregistrat o creștere modestă de aproximativ 1,4% în 2024, mult sub media regională. Această încetinire este pusă pe seama unui context global dificil, dar și a politicilor interne incoerente. Coaliția PSD-PNL, care a controlat guvernarea în ultimii trei ani, a fost acuzată de orientarea excesivă spre cheltuieli publice și lipsa reformelor structurale necesare.
„Cadourile” electorale au dat peste cap și deficitul bugetar. Acesta a ajuns la 8% din PIB. Creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru pensii și salarii publice s-au adăugat unei colectări insuficiente a veniturilor fiscale. Și s-a creat un dezechilibru serios.
Politicile fiscale expansioniste din ultima perioadă au fost criticate și de agențiile de rating, care au avertizat asupra riscurilor de supraîndatorare. Agenția de rating Moody’s a redus prognoza de creștere economică pentru țara noastră la 2% pentru 2025. De asemenea, a avertizat și asupra unei posibile retrogradări a ratingului de țară. Acest lucru se va întâmpla dacă nu vor fi implementate reforme fiscale urgente.
Doar că reforma fiscală, mult discutată și promisă atât de fostul guvern, cât și de cel actual (nu că ar fi mari diferențe între ele…) a rămasă în stadiul de… promisiuni electorale.
Nici în ziua de azi nu au fost aplicate măsuri coerente pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea evaziunii fiscale. La nivel de colectare a TVA, rămânem una dintre țările codașe din Uniunea Europeană.
Un efect dezastruos asupra economiei naționale îl are și „rezultatul” alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Mai bine zis, anularea lor.
Investitorii străini au devenit mai precauți din cauza instabilității politice. Indicele de încredere economică a scăzut semnificativ.
Anul 2024 a fost o lecție destul de „usturătoare” pentru România.
S-a demonstrat clar că toată această „înghesuială” a alegerilor electorale a dăunat grav sănătății… economice.
Campaniile electorale au avut și ele, fără doar și poate, prețul lor.
Pentru anul acesta, doar o viziune economică coerentă, sprijinită și de o normalitate politică, ar mai salva România de la un dezastru iminent. Dar mai avem un „hop” electoral de trecut. Care trebuie depășit cu atenție maximă. Ne-a cam ajuns jocul „de-a politica” de anul trecut.
Descoperă mai multe la Actualitatea Online
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns